Cainii care musca masinile de cur

Ursu, un caine de Piatra Neamt, alergat de o masina de Bucuresti

In Piatra Neamt traieste o specie rarisima de caini: sperie oamenii in cimitir si musca masinile de… bara din spate.  Asa zice ziarul Monitorul, sub semnatura unei doamne foarte serioase, Magda Vasilache. Tot ea scrie, o pagina mai incolo, ca „criza a flescait Ziua Indragostitilor”, pentru ca primaria nu mai cheltuieste anul asta bani de la buget ca sa-i plimbe gratis cu telegondola pe aia care-si declara amorul fix pe 14 februarie. Deh, anul trecut a fost an electoral, acuma are si Pinalti limitele lui, chiar daca e vorba de dragostea fata de pietroi-nemtoii care l-au ales. Inauguram astfel a treia editie a stirilor pietrene, dar prima din acest an. Enjoy.

Monitorul  de vineri are mai multe titluri demne de un ziar mai titrat: „Sofer las prins in timp record de politisti”, „Doi porci si cinci dosare penale”, „Ghinion la intrarea in Roman”, „Timid, medicamentele vin la spital”, „Producatorii de lapte belgieni, satisfacuti de Dacian Ciolos” si, nu in ultimul rand, „Criza flescaie si ziua indragostitilor”.

Piesa de rezistenta a editiei e, insa, articolul intitulat „Pomenirea mortilor este periculoasa”. Ce poate fi mai incitant, zic? Nici prin cap nu va trece despre ce ar fi vorba, asa-i? Ei bine, ca si la precedenta editie a stirilor pietrene, pe care le gasitit aici, scrisorile pietroi-nemtoilor catre primarie se dovedesc un izvor nesecat de umor amestecat cu preocupare cetateneasca. In cazul de fata e vorba de „haitele de caini care au impanzit orasul si care au devenit tot mai agresive in ultimul timp”. Iata ce zice doamna Vasilache, citand din reclamatiile cetatenilor: „<Cainii comunitari s-au mutat in cimitirul de pe Pietricica. Am fost in cimitir pentru a merge la mormantul celor dragi si am reusit sa vin cu pantalonii rupti, fiind atacat de caini vagabonzi. Ce credeti dumneavoastra ca se poate face?>, scria un pietrean pe adresa electronica a municipalitatii, si aducea ca dovezi in sprijinul celor spuse fotografii cu pantalonii sfasiati de coltii comunitarilor. Primaria inca nu a dat un raspuns acestei plangeri, in schimb a raspuns altora si a cerut reclamantilor adresa exacta unde au fost vazuti cainii pentru a-i putea gasi hingherii. Se pare insa ca numarul patrupedelor comunitare este mult prea mare pentru cei cativa hingheri”, mai zice autoarea articolului, care incheie apoteotic cu alta marturie zguduitoare a unui pietrean inspaimantat de haitele de maidanezi: „Eu locuiesc in zona si fara masina nu am curaj sa vin sau sa plec de acasa. Chiar si la masini se reped, la mine au muscat din bara spate si pot oricand dovedi asta. E pacat si pentru noi, cei care locuim in zona, dar si pentru puzderia de oameni care vine la cimitir sa-si comemoreze mortii, nu sa se lupte cu cainii. Macar in asemenea locuri publice ar trebui sa fim feriti de caini, dar de cand stau acolo nu am vazut niciodata vreun hingher sa vina macar la plaja sau la schi pe munte, darmite la prins potai”.

Eu de cand sunt in Piatra Neamt n-am vazut nicio masina muscata de cur, nici vreun hingher la plaja pe Pietricica. Dar acuma, na poate asteapta sa iasa soarele, ca de doua zile tot ninge, de pana si matzele se codesc sa iasa din casa. Negresa si-a luat inima in dinti si a sarit un pic afara, dar s-a intors inapoi repede

Sus pe scara, langa horn, niciun motan nu mai asteapta Negresa s-a intors rapid la masa Iar dupa masa a citit cu atentie Monitorul de Neamt ca sa afle despre ispravile cainilor

Tags: , , , , ,

One Response to “Cainii care musca masinile de cur” Subscribe

  1. Radu Vasile 13/02/2010 at 21:41 #

    Eu zic sa ii propunem lu Econinja sa se mute acolo (daca nu o fi deja) ca pare un rai ca pentru el, un loc intins, fara ingradiri, unde animalele alearga in voie si traiesc ca in mediul natural.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Îmi pasă de turci, dar de noi mi se rupe

proteste-turcia

Mai știe cineva azi de ce au ieșit revoltații noștri la Universitate în iarna lui 2012? Merge sănătatea mai bine? Țara e mai bine guvernată? Au ieșit din foame cetățenii ăia însetați de demnitate?