P entru o astfel de recunoastere merita sa salvezi lumea de criza. Ce ziceti?
Stiu ca trebuie sa asteptati 99 de secunde pana se incarca, dar va asigur ca merita efortul 🙂
Pentru propria versiune elogiativa accesati http://en.tackfilm.se/?id=126502256261
🙂
Corespondența părinților cu copilul, în care și-a băgat și Biserica coada
De ce picură în Casa Poporului
Zen and the Art of Marcela Maintenance*
Obiceiuri românești
Cum se încheie o lege americană
Războiul are și chip de femeie
Cele mai frumoase locuri din America (mea) de sud
Interzicerea sexului prin mica publicitate
Interzicerea sexului prin mica publicitate
Zen and the Art of Marcela Maintenance*
Corespondența părinților cu copilul, în care și-a băgat și Biserica coada
Cum se încheie o lege americană
Primul an fără aparat de îndreptat dinții
Cele mai frumoase locuri din America (mea) de sud
Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai
Obiceiuri românești
Dorin: Dupa cum arata titlul, cred ca cel care isi baga c...
Stefan Bragarea: Nu prea sunt de acord cu dvs că unica alternativ...
Un Domn: Sunt dezamagit de Comentariul Tau Mihai ( seamana ...
Dollo: ... și nu am nici șapcă ;) Dar uite de asta o s...
Stefan Bragarea: Mulțumesc! Asta este viața...
Ludditus: Iar situl/blogul tău, în secolul 21, nu are o te...
Ludditus: Da, perfect, hai să cheltuim și mai mult ținân...
Dollo: Bre, relax! Tocmai, că am scris despre această l...
Dacă e adevărat că predarea religiei în școli are rol de moralizare a maselor, atunci noi decrețeii, pionierii, șoimii patriei, de unde am învățat onoarea și moralitatea?
Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată
Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit
Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.
Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.
Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.
