Niste culmi

Drogatii ii sperie pe vanzatorii de la magazinele de etnobotanice, iar Dumnezeu e in revizie tehnica

Aseara la Realitatea, la stiri, un reportaj despre magazinele de etno-botanice ai caror vanzatori se simt in nesiguranta din cauza… clientilor dubiosi care se invart in preajma magazinelor. De asta au solicitat ajutorul politiei care, brava cum o stim, a facut niste descinderi in forta in… jurul magazinelor, de unde i-a cules pe drogati. Nu e asta cea mai tare ipocrizie? Sa le vinzi alora ierburi de tras pe nas, care le ard creierii, apoi sa te plangi ca se comporta ciudat, imprevizibil, si te cam temi pentru siguranta ta. „In fond sunt niste drogati!”, ar fi explicat o vanzatoare, sub protectia anonimatului. Ca doar si drogatii se uita la televizor, nu? :))

Parca tot de la TV aflasem intr-o vreme ca magazinele astea s-au inchis, ca vindeau substante interzise de nush ce lista a Ministerului Sanatatii. Nu?

Si mai tarziu, in noapte, cand zappam spre Discovery, in drum ma intalnesc cu Trinitas, unde o doamna cu haina de piele neagra si esarfa alba, diafana, raspunde inr-un soi de street-poll facut de o maneca de sutana cu microfon: „Ce faceti cand va coplesesc necazurile?”, scrie pe ecran. Iar doamna raspunde: „Ne rugam. In special seara cand ne retragem acasa, de la serviciu, ne rugam. Si noi, si copiii. Si e bine!”. Face o pauza, maneca de sutana nu zice nimic, dar asteapta. Doamna continua: „Copiii au facut si la scoala religie, si asta e foarte bine, ca ii ajuta sa inteleaga mai bine anumite lucruri. Si… e foarte bine!”, conchide iar. Maneca de sutana cu microfon intreaba: „Si sunt ascultatori?”. Banuiesc ca se refera la copii, doar nu la responsabilii cu ascultatul rugaciunilor… Doamna raspunde fericita: „Daaa, sunt foarte cumintei, nu avem deloc probleme cu ei!”.

Bine, deci nu vor ajunge niciodata in preajma magazinelor de etnobotanice!

Imediat dupa aceasta emisiune informativa, Trinitas a intrat in revizie tehnica, brusc, fara preaviz. Era deja ora la care rugaciunile au fost spuse, copiii inchinati, inveliti si gata, s-a stins lampa.

As fi curioasa sa stiu ce se intampla cand Dumnezeu sau sfanta treime intra in revizie tehnica?

Etichete: , , ,

2 comentarii la “Niste culmi” Subscribe

  1. Dumnezero 08/10/2010 at 21:19 #

    Referitor la ultimul rand:

    Se intampla 404

    • Dollo 08/10/2010 at 22:07 #

      🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Maidanezul antrenat să fie Saint Bernard

Codruț și nepotul lui, Vasile

Codruț a fost cules de pe străzile din Craiova, în 2004, și a devenit azi unicul maidanez cu atestat de câine de căutare și salvare din dărâmături. O performanță la care ajung maximum 10% din câinii de rasă la nivel internațional.

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.