Orizonturile mele

Cum vad eu lumea de la balcon

V ederile mele largi, de la balcon, spre zarile albastre:

Etichete: ,

7 comentarii la “Orizonturile mele” Subscribe

  1. Adrian 10/10/2010 at 01:24 #

    Bravo Dollo, se pare ca ti-ai gasit inspiratia chiar si in cele mai comune peisaje. 😛

    • Dollo 10/10/2010 at 15:36 #

      Incercam sa infirm legenda urbana conform careia cand stai in oras nu vezi cerul si stelele, din cauza betoanelor 🙂

  2. Dumnezero 10/10/2010 at 19:32 #

    Ai noroc, nu ai biserici cu turnuri de clopote in zare.

    P.S. me: http: //yfrog.com/2f7frj

    • Dollo 11/10/2010 at 13:27 #

      Cred ca mi-ai dat un link gresit, ca nu se incarca nimic

  3. Dumnezero 11/10/2010 at 19:12 #

    Wow ce ciudat. A ramas un spatiu dupa http:.

    Link corect: http://yfrog.com/2f7frj

  4. mircea 12/10/2010 at 01:47 #

    Io cre'ca inspiratia-ti vine via antena aia GSM de pe blocul de vis-a-vis. Aia care stau sub ea nu se pling ca le-a devenit frigiderul cuptor cu microunde? N-aud voci in para de la dus? Nu le sint neoanele noaptea fosforescente, stinse fiind?

    Aer curat, ioni negativi…

    • Dollo 12/10/2010 at 15:44 #

      Mircea – Sunt rautacisme, ar zice firma de telefonie mobila care a instalat antena 😉 Desi au existat asociatii de locatari care au reclamat in diverse locuri din tara chestiile pe care le spui tu, nicio institutie a statului nu a decis in favoarea locatarilor. Ghici de ce? Pentru ca reclamatiile nu s-au sprijinit pe rapoarte si cercetari stiintifice certe 😀

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.