Eclipsa fără ochelari

Azi, 4 ianuarie 2011, începând de pe la 10.09 minute, am tot stat cu ochiul întredeschis spre cer, ca să prind eclipsa de soare în cadru

Noroc cu niște nori răzleți de dimineață, pentru că bineînțeles că n-am mai păstrat ochelarii ăia de star trek din 1999. Așa că azi, începând de pe la 10.09 minute, am tot stat cu ochiul întredeschis spre cer. Și uite ce a ieșit:

Tags: ,

5 Responses to “Eclipsa fără ochelari” Subscribe

  1. Dumnezero 04/01/2011 at 16:29 #

    Ce noroc ai avut ca nu a fost cer noros 🙂

    • Dollo 05/01/2011 at 00:13 #

      A fost exact atata nor cat a fost nevoie 🙂

  2. George 20/03/2015 at 13:39 #

    In 99′ la eclipsa eram la mare la Jupiter 🙂 , am iesit pe plaja (ca toata lumea) sa vedem eclipsa de acolo.
    A fost super, pacat ca in momentul de intuneric maxim s-au aprins luminile de la iluminatul public si s-a stricat farmecul (aia se scuzau ca s-au aprins automat, nu au vrut ei …)
    Ce tanar eram si ce mos sunt acum 🙂

Trackbacks/Pingbacks

  1. Tweets that mention Eclipsa de soare 2011, fără ochelari | Dollo zice Bine -- Topsy.com - 04/01/2011

    […] This post was mentioned on Twitter by Ganduri Libere…, dollo. dollo said: Eclipsa fără ochelari: Azi, 4 ianuarie 2011, începând de pe la 10.09 minute, am tot stat cu… http://goo.gl/fb/myrqY […]

  2. Eclipsa de criza | Blog - 04/01/2011

    […] superb de concludente vedeti la dollo. In Timisoara criza fiind si mai mare, eclipsa nu s-a vazut din cauza norilor. Primaria si […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point