La Dalles cărțile se caută pe google

Librareasa cauta imaginea cartii pe google, apoi isi foloseste memoria vizuala ca sa-ti spuna ca nu are cartea respectiva

Am luat azi librăriile la rând pe bulevardul Magheru (Bălcescu sau cum s-o mai numi el pe alocuri) căutând două cărți: Minciunile adulților și Etica muncii la românii de azi. Expediția a fost cauzată de o întâlnire pe care am avut-o la Cărturești, și dacă tot am întrebat acolo și n-aveau, zic să bag câte un cap și la celelalte: Sadoveanu, Diverta, Dalles, și câteva chioșcuri.

Dacă la Cărturești și la Sadoveanu au un soft cu ajutorul căruia verifică dacă și ce cărți au în depozit, la Dalles a fost așa: eu am spus titlurile, autorii și editurile, iar fata de la casă a căutat-o pe Paula, fata de la raft, care a venit la casă – unde era computerul – și a căutat pe google după cuvintele cheie „minciunile adulților” și „etica muncii”.

Când google i-a arătat imaginile cărților – pe care le puteți vedea și voi urmând link-urile – Paula și-a folosit memoria vizuală și mi-a răspuns la întrebare: nu le avem!

Să mai zică cineva că nu e bun google.

Etichete: ,

7 comentarii la “La Dalles cărțile se caută pe google” Subscribe

  1. Adrian 20/01/2011 at 18:59 #

    sunt acceptate si variantele…gagal….goagal…

  2. Oana 20/01/2011 at 18:59 #

    Ai vazut de fapt superioritatea omului in fata masinii. In caz de revolta a robotilor ne putem baza pe Paula. 🙂

    • Dollo 20/01/2011 at 19:18 #

      Adrian – variantele alea sunt acum la specializare la „uașinton” 🙂
      Oana – la asta nu m-am gandit, dar ai dreptate 😉

  3. mircea 20/01/2011 at 21:36 #

    Paula aia ar trebui sa se apuce de poker profesionist.

    • Dollo 20/01/2011 at 22:21 #

      Mircea, poate de acolo vine. O fi decis sa se faca intelectuala intr-un acces de constiinta 🙂

  4. Oana B. 21/01/2011 at 14:12 #

    :)) Lasa, ca la Humanitas Kretzulescu au computer si baza de date degeaba. Le-am spus autorul si o juma’ din titlu, ca aveam un lapsus, si n-au reusit sa gaseasca. Asa ca m-am uitat eu pe Goagal, in telefon, si le-am mai zis o data autorul si titlul exact. Au gasit-o, evident. 🙂

    • Dollo 21/01/2011 at 18:36 #

      Deci ai facut ca aia din reclama care cauta pe telefon pe google antidotul pentru gandacul de bucatarie 🙂

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Tata

tata

Mama, aplecată asupra crucii lui, exclamând cu o imperceptibilă urmă de satisfacție: „Deh, Nelule, ai murit așa cum ai trăit, ca un câine!”. Mi-am dat seama că ea nu l-a iertat niciodată.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.