Azi m-am trezit devreme. Am mers pe jos, 50 de minute, prin ninsoare și vânt până la o întâlnire de documentare. Gazda mea nu era la sediu. A întârziat o oră. Pentru că nu i-a pornit mașina. Când a ajuns am reușit să ne enervăm reciproc în mai puțin de jumătate de oră. Ea vorbea prea tehnic, eu puneam întrebări de profan, care ei îi păreau tâmpite, și în concluzie vorbeam în paralel. Pe drum m-am certat cu mama la telefon, care vrea întotdeauna mai mult decât îî pot da eu, în materie de afecțiune. Deci am încasat și de la ea niște reproșuri.
Ziua asta vine după alte câteva similare, în care lucrurile mi s-au aglomerat, profesional vorbind, și în loc să le iau pe rând, m-am blocat încercând să le rezolv pe toate în același timp. Mă simt proastă, insignifiantă, superficială și total nefolositoare, incapabilă să mă fac înțeleasă. Transmit cele mai greșite mesaje și semnale celor din jurul meu și în general sunt nemulțumită de mine și de viață în general. Ah, și peste toate astea, lucrez în comunicare, da?!
Când am ajuns înapoi acasă am bagat capul sub pătură, ca struțul în nisip, și am încercat să mă calmez. Când m-am trezit am găsit fotoreportajul ăsta despre China. Și mi-am dat seama că uneori, când ți se pare că universul te nedreptățește, există alții și mai futuți ca tine pe lume.
Voi cum va remotivați într-o astfel de situație?
offff
vin acas futut de toata lumea, cu nervii intinsi la maxim, deja incep sa explodez si vreau sa citesc ceva fain sa ma linistesc.
si ghici surpriza, dau peste articolul asta.
btw eu ma linistesc citind blogul tau. poate o sa mearga si la tine. incearca
Hm, blogul e alta sursa de nemultumire, ca si aici ma simt la fel de proasta, nu-ti face iluzii 😀
eu macar ma simt bine. ma bine duspune si ma amuza, in timp ce imi ia gandurile de la toate cacaturile de peste zi. singurul lucru care ma enerveaza e ca atunci cand il citesc de pe telefon, nu am diacritice
Eu, in Canada, nu am deloc diacritice si pentru aia tot imi place sa il citesc, fara sa ma enervez…
Starcraft, documentare, lecturi, comics, sifon si ciocolata amaruie; jazz sau DnB in fundal, daca nu e ceva film ruland.
Pozele din China nu-s cu mult diferite de imaginea unei redactii de ziar. deci da, ptr mine nu exista alinare 😛
Raluca, ma gandeam eu ca sunt, totusi, norocoasa 😀
telefon pe silent, o carte buna..sau un film bun…si a doua zi incerci sa nu mai faci aceleasi greseli ca pana acum.
@Raluca – Crede-mă că n-ai da redacţia din mână, bună rea cum o fi, pentru un job în fabricile din China…
@Dollo – Zâmbeşte: mâine poate fi mai… bine 🙂
Ia-o pe Toshiba la o smotoceala 🙂
Ajung acasa, ma inchid in camera, imi reamintesc si imi spun inca de 100 de ori cat de proasta si incapabila sunt, ma culc eventual cu un simnifer, ma trezesc, bag cafele la greu, ma tarasc peste tot, ajung acasa , ma inchid in camera…..