Archive | iulie, 2011

Vrăbiuța Cip

Toshiba si vrabiuta Cip

A fost prima carte din viața mea și prima poezie învățată pe de rost, înainte de a învăța să citesc. Acum mă uit pe coperta ei și văd că la anul împlinește 40 de ani.

Read More 11 Comments

Cealaltă jumătate a Bacalaureaților, aia bună

Catalina, fiica unor pensionari de lângă Ploiești

A trebuit să pice jumatate din generație ca să-i descopere lumea și pe copiii ăia normali și buni care au luat Bacalaureatul cu 9 si 10, fără să copieze. Și, culmea, nu vor sa plece din țară.

Read More 12 Comments

Țeapa de la Volksbank

Banca vrea clientul prost si dobanda cat mai mare

De câte ori trebuie să-i spui băncii NU ca să înțeleagă că nu dorești să ți se modifice contractul de credit?

Read More 10 Comments

De unde vin „banii de la UE”

Val de imigranti africani pe coastele Italiei

Ar fi corect să zicem că mult doriții și greu de cheltuit bani UE vin de fapt din mânuțele muncitoare ale unor imigranți care n-aveau nicio legătură de rudenie cu Europa?

Read More 3 Comments

Toshiba’s dinner

Atenta cu un ochi la obiectiv

A devenit o gurmandă, mare amatoare de dulciuri dar si de mâncare de căței. Și dacă vrei să-i iei osul din gură mârâie chiar ca un câine. Cred că în Toshiba zace un suflet de maidanez oropsit.

Read More 11 Comments

Alba-neagra la Londra

Cladirea ou din cartierul financiar al Londrei

„Where is the ball, my friend, where is the ball?”, striga un balaoacheș langa Tower Bridge, fluturand doua hartii de 20 de lire in mana. Cam așa mi s-a părut și mie Londra, ca alba neagra. Poți să simți că ai pierdut banii degeaba sau poate să-ți placă și atunci nu te simți păcălit. Eu una m-am simțit în ambele feluri.

Read More 6 Comments

La ce ne trebuie BAC? Îl avem pe Dumnezeu și Internetul

Funny Mac Background For Stupid People

Generația copy/paste pică BAC-ul și toată țara se dă de ceasul morții de parcă Dumnezeu l-ar fi izgonit pe Google din Rai

Read More 16 Comments

Iar îmi doresc, de ziua mea, ceva

Moules frites a la Dollo

Dat fiind că la 42 lumea nu prea știe ce să-ți dorească (sănătatea și pensia sunt două chestii care nu merg în România), ăștia tineri deja se uită la tine ca la o mumie, am zis să nu exagerez cu pretențiile, așa că vă cer ceva simplu și care nu vă costă nimic. Vă ofer la schimb o rețetă de moules frites.

Read More 44 Comments

Cum sună foamea :)

Cina copioasa in familie

Ceva ce trebuie văzut cu urechile 🙂

Read More 1 Comment

Veverițele din Hyde Park

O pustoaica stia cum sa cheme veveritele

Partea frumoasă și gratuită a Londrei, cu o faună la fel de colorată ca în suburbii, dar ceva mai prietenoasă 🙂

Read More 4 Comments

Oldies but goldies

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.