S-au pus primele murături din viața de emigrant. Scobeam verzele de cotoare și m-a lovit revelația că în sfârșit mă transform în mama. A trebuit să plec din România ca să înțeleg diferența dintre verze, care e aia bună pentru murat și, evident, sarmale.
Dejun românesc bio
Slană din porcul Gigel crescut de tatăl Ilenei, tobă făcută de mama, varză murată de mine, usturoi românesc de la tanti Didina din Obor,
Pentru sarmalele de Crăciun am înjunghiat niște verze
Sper că vegetarienii sunt acum mulțumiți: pentru o oală cu sarmale la Crăciun a trebuit azi să înjunghii o armată de verze. Iar acum, sadică, le mănânc inimile. Cu sare. Cranț, cranț! 🙂








