Cherhanaua 23, un inceput de normalitate

cherhana

De cand am devenit bloggeritza am inceput sa aflu lucruri sarind dintr-un blogroll in altul. Si asa se face ca ieri am ajuns la Cherhanaua 23 august, undeva intre comuna cu acelasi nume (ca nu stiu daca o fi oras) si statiunea Olimp, datorita unei descrieri entuziaste gasite pe un blog. E un loc interesant, aruncat in plin camp, destul de izolat si legat de soseaua principala cu un drum ca trasat cu creta de un om beat. Laudele adunate de acest loc, insa, cred ca provin tocmai din normalitatea care-l caracterizeaza. E o carciuma cu specific pescaresc, in care personalul e amabil (desi poti nimeri la ora de varf cand nu te baga nimeni in seama cam un sfert de ora), mancarea e foarte buna si se intampla sa primesti si ceva din partea casei, cum ar fi o palinca inainte de masa.

saramura de crapE vorba de o politica normala pe care oricine a mai iesit din tarisoara asta incrancenata a intalnit-o si trait-o in tari cu traditie turistica adevarata. Pentru Romania, insa, Cherhanaua 23 pare aproape o minune, pe care v-o recomand si eu daca aveti drum pe la malul marii. E deschisa din 2001 si anul asta, zicea chelnerita, o sa fie deschisa si iarna, pentru al doilea an consecutiv. Deci, un bors de peste, o saramura, niste rapane sau chiar fructe de mare, preparate cu pricepere, pe toate le gasiti daca atunci cand veniti dinspre Constanta tineti ochii deschisi la volan (cum ne sfatuia prietena Madalina 😉 ) si dibuiti drumul. Dupa ce iesiti din 23 August si faceti stanga spre Olimp, trebuie sa fie imediat pe stanga… fiti cu bagare de seama si pofta buna 🙂

Etichete:

6 comentarii la “Cherhanaua 23, un inceput de normalitate” Subscribe

  1. Razvan 30/09/2009 at 16:29 #

    Pai trebuia sa mergi mai departe. Este o cherhana si mai retrasa spre plaja. Iti garantez ca va fi pe gustul tau. iarna la cherhanaua de care vorbesti tu este un frig de-ti sar maselele. Sper sa rezolve ceva….

    • Dollo 30/09/2009 at 20:57 #

      Unde mai departe, tot spre Olimp?

  2. Madalina 01/10/2009 at 03:26 #

    Omul Razvan are dreptate. Mai e una, unde cica ciorba e de mare senzatie.

    • Dollo 01/10/2009 at 12:49 #

      Bine ma ca stiti voi si tineti ascunsa "locatia" 😛

  3. Sabin 24/07/2012 at 15:00 #

    se cheamă „popasul pescarilor”, e exact pe plajă. se ajunge continuând drumul spre olimp până la prima aglomerație de case, după care faci stânga 😀

  4. george 29/06/2013 at 01:58 #

    in localul asta mancarea dureaza cam 2-3 ore plus ca vine si rece, asa ca daca veniti cu copii sa fie mancati, iar dupa ce servirea este completa va puteti trezi si cu alte feluri de mancare in nota

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!