Prietenii mei, ortodocsii

Episodul 4 din saga cultelor vorbeste despre cum obtine biserica terenuri moca de la primarii, sub pretextul unui parteneriat incheiat pentru combaterea saraciei. Dar contine si explicatiile off pe care mi le-au dat doi inalti functionari publici din primarie, cu privire la presiunile pe care le face Patriarhia ca sa obtina bani si terenuri de la stat. Unul dintre ei era foarte indignat de experientele avute cu conducatorii bisericii, dar n-ar fi acceptat nici picat cu ceara sa declare oficial ce a patit, pentru ca „ma bate Doamne Doamne”. Cand voteaza PUZ-uri pentru rechinii imobiliari in consiliu nu-l bate nimeni. Nici macar DNA-ul pe umar.

In aceeasi categorie de neinteles pentru mine il plasez si pe un fost fan al meu de aici de pe blog, care m-a admonestat ieri pentru textele despre biserica, spunandu-mi cu citate din biblie ca nici n-are pretentii de la mine sa inteleg ce fac, pentru ca n-am un nivel suficient de evoluat ca sa pricep ortodoxia. Intocmai ca si comunistii, spunea el, care au demolat biserici, pentru ca asta era nivelul lor.  Baiatul e tanar, absolvent de studii superioare, dar nu detinea suficient de multe cuvinte proprii cu care sa-mi explice in ce crede el ca sta ortodoxia sau poate ca era sigur ca nu le-as intelege. Dar ma gandeam ca la varsta lui ar fi trebuit sa citeasca cate ceva si sa fie capabil sa faca diferenta intre religie, credinta si oamenii care le exploateaza pe amandoua in folosul unei caste bine organizate.

La fel m-a frapat atitudinea unui fost coleg, care si-a ridicat poalele in cap aparand biserica si aproape injurandu-ma pentru ca am indraznit sa scriu articolele astea.  Facea apel la morala crestina, uitand ca l-am vazut in ipostaze care nesocotesc grosolan cateva din cele zece porunci.

In fine, ca sa mai destindem atmosfera, seful meu mi-a spus azi ca a aflat, din surse demne de toata increderea, ca una din picturile de pe peretii minunatei viitoare mega Catedrale a Mantuirii Neamului ma va intruchipa pe mine langa un cazan cu smoala. Asadar, prietenilor mei ortodocsi, candva o sa va astept pe la „murala” mea ca sa sa-mi afumati un pic vopseaua 😉

Etichete: , ,

10 comentarii la “Prietenii mei, ortodocsii” Subscribe

  1. tudor 29/10/2009 at 15:01 #

    iti inteleg zbuciumul =) faptul ca esti atee este irelevant si nu prezinta interes. Nu te supy ca vei fi"pictata" pe ziduri de Biserici, are Dumnezeu grija sa ajungi unde iti doresti alaturi de gasca vesela. Personal nu ti doresc sa burn in hell, dar daca asta vrei who the f*cking cares?. Hai pa.

    • Dollo 29/10/2009 at 16:17 #

      multumesc pentru sustinere! 😉

  2. Logosfera 29/10/2009 at 16:41 #

    @Tudor

    Cand ai sa iesi din pestera ai sa realizezi ca vei fi in Iad alaturi de Dollo pentru ca singura religie adevarata e Islamul.

    • Dollo 29/10/2009 at 21:10 #

      Daca mi-ar vedea cititorii valul… 😉

  3. Andreea 29/10/2009 at 18:50 #

    Mi-a placut seria ta :). In ce-i priveste pe comentatorii habotnici… mai bine nu incep, nu are rost sa-i bagi in seama 😉 .

    • Dollo 29/10/2009 at 21:08 #

      Merci, si mie imi place blogul tau:)

  4. gogu 29/10/2009 at 19:15 #

    Logosfera, te vei intalni cu Dollo si Tudor in iad. Singurul zeu adevarat este FSM, moi fie-i spaghetele.

    • Dollo 29/10/2009 at 21:09 #

      cine e, dom'le FSM asta? ca sa stim si noi, poate revenim pe calea cea dreapta. Ca o spagheta moale 🙂

  5. Emanuel 30/10/2009 at 00:12 #

    Daca nu o dadeai in bascalie nu era lata destul….

  6. Raluca 30/10/2009 at 01:21 #

    Dollores, vezi ca a simtit "fanul" musca pe caciula… 😉 De ce-ti pierzi timpul cu bascaliile cand ar trebui sa scrii de lucruri serioase….? Pai ce, ne jucam aici…???

    Ma mai gandesc daca iti sterg praful de pe murala…. 😉

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.