Cum ne ferim de cenusa vulcanica

Adrian Streinu Cercel ne indeamna sa ne lasam lung parul din nas, ca sa ne fereasca de cenusa vulcanica

C ea mai eficienta si naturala bariera impotriva norului vulcanic care tocmai ne-a trecut pe deasupra capetelor plecate este parul din nas. Adrian Streinu Cercel, doctorul care a isterizat masele si a reusit sa le aseze la cozi interminabile ca sa se vaccineze impotriva gripei porcine, lanseaza o noua moda: cultivarea parului din nas. Secretarul de stat din Ministerul Sanatatii se dovedeste inca o data de partea poporului, si ne sfatuieste gratis, la ore de maxima audienta la tv, cum sa ne aparam de cenusa vulcanica: lasam de-o parte simtul estetic pentru cateva saptamani, si ne lasam lung parul din nas. Pe acelasi principiu va puteti lasa lunga si unghia de la degetul mic, cu care va puteti extrage din cand in cand ceara din urechi, stiut fiind faptul ca medicii ORL-isti sunt impotriva betisoarelor de urechi. Sa supravietuiasca doar cei mai dotati dintre noi!
Iar daca dupa trecerea norului nu mai reusiti sa va introduceti in nari nici degetul mic – ala cu unghia – e semn ca parul si-a facut pe deplin datoria si ca trebuie sa va gasiti alte gauri de explorat si forat, astfel incat sa va improspatati respiratia.

Cum sa ne cultivam parul din nas, tinand cont totusi si de aspectul estetic 🙂

Etichete: , , ,

3 comentarii la “Cum ne ferim de cenusa vulcanica” Subscribe

  1. cris 20/04/2010 at 15:39 #

    hihihihuhuhu … taaaare! da, astia mai amarati carora nu le creste (inca) par in nas, ca moa, ce sa faca? Ca sa nu mai zic de copii …

    Poate organizam ceva imprumuturi de la cei mai dotati!

  2. Functionara 23/04/2010 at 00:25 #

    Multumesc, Dollo! 😀 Am ras cu lacrimi!

  3. Delia 23/04/2010 at 02:14 #

    foarte simpatic!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.