Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Doctorul de familie din Densuş, o comună din Hunedoara, are 2000 de suflete pe lista de la cabinet. Nepot şi fiu de oieri vechi, Emil Crişan a făcut facultatea de medicină de plăcere, şi tot de aia creşte acum animale, chiar dacă zice că niciuna din activităţi, nici oieritul, nici medicina de familie, nu rentează în România.

Acum are 65 de ani şi trage nădejde că din cei trei nepoţi băieţi pe care-i are, măcar unul va alege să-i calce pe urme şi să ducă turma mai departe.

doctorul

Nici medicina, nici zootehnia nu sunt rentabile 

„După ce am terminat facultatea am fost repartizat la Toteşti, o comună din apropiere, şi mi-am cumpărat eu aşa, extrafamilie, 15 oi. Şi după aceea le-am înmulţit. Când am făcut facultatea erau CAP-uri, a suferit toată familia, şi oile şi pământul. Mi-e mi-a plăcut şcoala, am terminat chiar bine. Dar şi creşterea animalelor e o plăcere. După revoluţie le-am înmulţit. Acum am 357 de oi, 100 de capre şi 80 de vaci”, povesteşte doctorul Crişan, care socoteşte că nici zootehnia nu e rentabilă nici medicina umană.

„Nici după una, nici după alta nu se poate trăi onorabil. Ambele presupun sacrificii foarte mari şi remuneraţia nu e egală cu eforturile pe care le depui”. Doctorul zice că pentru a trăi onorabil din zootehnie îţi trebuie o piaţă de desfacere şi nişte subvenţii consistente, care mai ales să vină la timp, adică cel târziu în august când faci aprovizionarea cu furaje pentru iarnă.

„Niciun crescător de animale, dacă nu apăreau subvenţiile astea, nu le mai putea ţine. Şi nu vin subvenţiile. Am nişte teren, nici acum nu am primit subvenţia pentru anul trecut. Explicaţii ar fi. Că la persoanele juridice a rămas pentru mai târziu. Acest târziu nu se ştie cum va fi”.

A angajat ciobani cu carte de muncă

Crişan şi-a făcut firmă, încercând să ducă ferma la cote europene. Timp de 20 de ani fostele grajduri ale CAP-ului din comună s-au degradat nefolosite. Abia acum doctorul a reuşit să le cumpere. A angajat şi ciobanii cu carte de muncă:

Am patru angajaţi. Doi buni şi ceilalţi… se schimbă la două-trei luni. Asta e a doua problemă a oieritului. Materialul biologic uman e din ce în ce mai slab

.

Speranţele doctorului Crişan se leagă tot de ţurcana pe care strămoşii lui au crescut-o dintotdeauna.

„În viitor sunt speranţe că ţurcana să fie omologată ca rasă specifică locului. Asta ar duce la creşterea subvenţiei. Se vorbeşte că vom ajunge şi noi ca subvenţiile să fie primite doar de cei care au turmele în controlul oficial al centrelor de reproducţie. Va fi dirijată monta, mulsul, tunsul”.

Ce s-ar putea face în România cu o administraţie mai competentă

Pentru aceia care cred că zootehnia şi medicina sunt rentabile, doctorul îi invită la ferma lui: 

Să vină să vadă. Avem un deficit şi la creşterea oilor, şi la materialul biologic uman. Cei buni se pare că au mers dincolo. Sunt zeci plecaţi numai din zona asta, persoane de vârsta cea mai potentă din punct de vedere fizic. Acum nu găsești un mecanizator, un tractorist. Deşi am avut licee agricole, şcoli profesionale.

Deşi a avut ocazia să emigreze în Franţa la începutul anilor 90, medicul Crişan a preferat să rămână acasă, alegând filonul patriotic mai puternic care-i anima viaţa la vremea aia.

Acum ţelul lui e să ajungă cu ferma la 500 de oi, chiar dacă se consideră sută la sută medic şi oier doar în timpul liber: „O să cresc animale cât o să rezist. Când nu, sigur că trebuie să închei. Dacă îmi pare rău? Nnnnu, că am un simţ de român destul de dezvoltat. Mă gândesc de multe ori ce au făcut strămoşii noştri pentru ţara asta şi mă gândesc şi ce s-ar putea face în continuare cu o administraţie, îndrăznesc să spun, mai competentă”.

Acesta este un episod dintr-o serie de reportaje publicate în 2010 în Evenimentul zilei

celelalte sunt:

De ce nu-i priește Mioriței iarba din UE

Ce înseamnă să fii cioban

Cum s-a întors țurcana în Hațeg în loc să emigreze

Etichete: , , , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta