Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Doctorul de familie din Densuş, o comună din Hunedoara, are 2000 de suflete pe lista de la cabinet. Nepot şi fiu de oieri vechi, Emil Crişan a făcut facultatea de medicină de plăcere, şi tot de aia creşte acum animale, chiar dacă zice că niciuna din activităţi, nici oieritul, nici medicina de familie, nu rentează în România.

Acum are 65 de ani şi trage nădejde că din cei trei nepoţi băieţi pe care-i are, măcar unul va alege să-i calce pe urme şi să ducă turma mai departe.

doctorul

Nici medicina, nici zootehnia nu sunt rentabile 

„După ce am terminat facultatea am fost repartizat la Toteşti, o comună din apropiere, şi mi-am cumpărat eu aşa, extrafamilie, 15 oi. Şi după aceea le-am înmulţit. Când am făcut facultatea erau CAP-uri, a suferit toată familia, şi oile şi pământul. Mi-e mi-a plăcut şcoala, am terminat chiar bine. Dar şi creşterea animalelor e o plăcere. După revoluţie le-am înmulţit. Acum am 357 de oi, 100 de capre şi 80 de vaci”, povesteşte doctorul Crişan, care socoteşte că nici zootehnia nu e rentabilă nici medicina umană.

„Nici după una, nici după alta nu se poate trăi onorabil. Ambele presupun sacrificii foarte mari şi remuneraţia nu e egală cu eforturile pe care le depui”. Doctorul zice că pentru a trăi onorabil din zootehnie îţi trebuie o piaţă de desfacere şi nişte subvenţii consistente, care mai ales să vină la timp, adică cel târziu în august când faci aprovizionarea cu furaje pentru iarnă.

„Niciun crescător de animale, dacă nu apăreau subvenţiile astea, nu le mai putea ţine. Şi nu vin subvenţiile. Am nişte teren, nici acum nu am primit subvenţia pentru anul trecut. Explicaţii ar fi. Că la persoanele juridice a rămas pentru mai târziu. Acest târziu nu se ştie cum va fi”.

A angajat ciobani cu carte de muncă

Crişan şi-a făcut firmă, încercând să ducă ferma la cote europene. Timp de 20 de ani fostele grajduri ale CAP-ului din comună s-au degradat nefolosite. Abia acum doctorul a reuşit să le cumpere. A angajat şi ciobanii cu carte de muncă:

Am patru angajaţi. Doi buni şi ceilalţi… se schimbă la două-trei luni. Asta e a doua problemă a oieritului. Materialul biologic uman e din ce în ce mai slab

.

Speranţele doctorului Crişan se leagă tot de ţurcana pe care strămoşii lui au crescut-o dintotdeauna.

„În viitor sunt speranţe că ţurcana să fie omologată ca rasă specifică locului. Asta ar duce la creşterea subvenţiei. Se vorbeşte că vom ajunge şi noi ca subvenţiile să fie primite doar de cei care au turmele în controlul oficial al centrelor de reproducţie. Va fi dirijată monta, mulsul, tunsul”.

Ce s-ar putea face în România cu o administraţie mai competentă

Pentru aceia care cred că zootehnia şi medicina sunt rentabile, doctorul îi invită la ferma lui: 

Să vină să vadă. Avem un deficit şi la creşterea oilor, şi la materialul biologic uman. Cei buni se pare că au mers dincolo. Sunt zeci plecaţi numai din zona asta, persoane de vârsta cea mai potentă din punct de vedere fizic. Acum nu găsești un mecanizator, un tractorist. Deşi am avut licee agricole, şcoli profesionale.

Deşi a avut ocazia să emigreze în Franţa la începutul anilor 90, medicul Crişan a preferat să rămână acasă, alegând filonul patriotic mai puternic care-i anima viaţa la vremea aia.

Acum ţelul lui e să ajungă cu ferma la 500 de oi, chiar dacă se consideră sută la sută medic şi oier doar în timpul liber: „O să cresc animale cât o să rezist. Când nu, sigur că trebuie să închei. Dacă îmi pare rău? Nnnnu, că am un simţ de român destul de dezvoltat. Mă gândesc de multe ori ce au făcut strămoşii noştri pentru ţara asta şi mă gândesc şi ce s-ar putea face în continuare cu o administraţie, îndrăznesc să spun, mai competentă”.

Acesta este un episod dintr-o serie de reportaje publicate în 2010 în Evenimentul zilei

celelalte sunt:

De ce nu-i priește Mioriței iarba din UE

Ce înseamnă să fii cioban

Cum s-a întors țurcana în Hațeg în loc să emigreze

Etichete: , , , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.