Cât de profitabil e Nașu?

În timp ce numărul călătorilor scade la CFR, crește numărul pachetelor trimise cu Nașu sau cu mecanicul de locomotivă

Trenul de la Suceava a avut opt vagoane. Două s-au mai lipit de la Piatra Neamț. În Gara de Nord din București dacă au coborât o sută de oameni din tot trenul, dar cred că exagerez. Peronul s-a dovedit prea larg pentru cei câțiva călători răzleți, veniți în ajun de Crăciun prin Capitală. Noroc cu două grupuri de cetățeni care populau peronul în așteptarea trenului. S-au aliniat toți, unii la locomotivă și alții la vagonul 10, ca să-și ridice pachetele.

Compartimentul Nașului, din vagonul 10, era burdușit cu pachete trimise de părinții din Moldova, odraslelor din București. Și pe banchete, și sub banchete, și în locurile pentru bagaje de deasupra. Pungi, sacoșe de hypermarket, cutii, saci. La locomotivă, mecanicii aveau și ei partea lor de coletărie. Regula e ca fiecare pachet să aibă o „carte de vizită” atașată. În caz că destinatarul ratează sosirea trenului, să fie sunat de Naș: „Vino, mă, să-ți iei pârjoalele de la mă-ta!”. Dar aproape niciodată nu e nevoie. Destinatarii bat mărunt peronul, de fiecare dată, în așteptarea trenului.

Oamenii s-au aliniat cuminți, la ușa vagonului, ca să-și ridice „prada”. La vagonul 10 au fost vreo 15, dar când plecam noi mai veneau doi în fugă. La locomotivă erau și acolo câțiva. Fiecare pachet trimis astfel pe Naș costă cel puțin 10 lei. Plătibili de expeditor, de regulă. Nu știu cât costă un bilet de călătorie, dar cred că, adunate, sumele căpătate de Naș și de mecanicii de locomotivă pe coletăria „neagră” au rivalizat binișor cu suma strânsă de CFR de la călătorii pentru care a plimbat zece vagoane din nord până în sudul țării.

Nu zic că e rău. Să trimiți un pachet cu Poșta română – mai ales dacă vrei să-ți hrănești copilul aflat vremelnic la oraș – înseamnă o bătaie de cap mai mare, plus un termen de livrare îndelungat. Ca să plătești un curierat rapid, te costă mai mult decât valorează sarmalele din pachet. Așa că pusul sacoșelor la Naș, sau la șoferii de microbuze e infinit mai eficient: ajung în aceeași zi și nu-ți bați capul cu formalități.

Zic doar că madam Boagiu ar putea să ia în serios și această idee de afacere, ca să mai rentabilizeze un pic CFR-ul. Să legalizeze coletăria ad-hoc. E o afacere pe tot parcursul anului, cu perioade de vârf de sărbători, dar nu numai. Pachetele pentru studenți, de exemplu, se trimit săptămânal. Și nici nu va fi nevoie să facă protecție socială pentru Nașii rămași fără această sursă de venit, că oricum le rămâne spaga de la blatiști. Aia nu se poate legaliza. Cred 😀

Tags: , ,

8 Responses to “Cât de profitabil e Nașu?” Subscribe

  1. Ale3n 27/12/2010 at 01:07 #

    e o idee buna. se practica si la firmele de transport cu autocar. lucky tour, dacos, atlasib. este mult mai rapid si mai sigur decat orice curier rapid

    • Dollo 27/12/2010 at 01:48 #

      Da, dar banuiesc ca la firmele de transport nu se face la negru, adică banii tot la patron ajung… cred, nu?

  2. Costel 27/12/2010 at 01:54 #

    A dracu' trenul asta de Suceava! Cum o fi ajuns la Piatra-Neamt sa isi "lipeasca" inca 2 vagoane? S-a teleportat? E cumva un miracol de Craciun si nu vrei sa ne spui?

    • Dollo 27/12/2010 at 02:23 #

      Costele, nu sunt asa expertă ca tine în mersul trenurilor din Moldova 😛 Am zis si eu cum a anuntat aia in megafone in gară: „cu vagoane directe de la Piatra Neamț”. Dar, pentru tine special, m-am interesat și am aflat ca vagoanele au venit de la Piatra Neamț și s-au întâlnit cu trenul de Suceava la Bacău, unde s-au și „lipit”. Deci a fost un direct mai indirect 🙂 Multumit?

  3. Costel 27/12/2010 at 01:55 #

    bizzz-bizzz, mac-mac, gulu-gulu

  4. dstb 27/12/2010 at 02:27 #

    Vagoanele se ataseaza la Bacau. N-a gresit.

  5. Ioana Sutu 27/12/2010 at 11:39 #

    La microbuze/autobuze banii de pachet ii ia soferul. Ma refer la rutele interne, in care coletele respective nu sunt inregistrate (puneti-l dvs in spate la bagaje, dar sa aiba bilet pe el). La un moment dat am fost cu o colega din Vaslui la gara Obor sa-si ia pachetul de la microbuz si pana am ajuns noi la microbuzul pe care il vazuseram sosind, pachetul plecase 🙂

    Am primit si eu o gramada de pachete cu trenul de Bistrita in vremea studentiei… care tren de Bistrita reprezinta 4 vagoane care se 'lipesc' de trenul de Baia Mare la un moment dat, deci tot un direct indirect 🙂 Fratele meu a primit o gramada de pachete la Iasi prin microbuze, pentru ca din Bistrita spre Iasi nu exista nici macar acel tren direct indirect 🙂

    Si acum cand vin cu trenul respectiv mai vad lume la pachete, dar parca nu asa ca acum cativa ani.

    • Dollo 27/12/2010 at 14:20 #

      Deci e o afacere cu traditie! 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Cum e PSD-ul în Germania

metin-hakverdi2

Ce promite în campanie un parlamentar german de origine turcă, votat de peste 40% dintre alegători: impozitarea multinaționalelor, creșterea impozitelor pentru bogați, subvenții pentru femei și săraci

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.