Ia un flyer, nu fi fraier!

Cum vă comportați pe stradă, luați sau vă feriți privirea? :) De pliante publicitare e vorba...

Am stat vreo 20 de minute la gura de metrou Piața Romană, așteptând pe cineva. Și am analizat împărțirea flyerelor la trecători. Când am ajuns eu erau vreo trei pițipoance îmbrăcate prea strâmt, care împărțeau foi cu oferte de masaj și alte metode de relaxare. Dădeau mai mult la bărbați, dar mai făceau și excepții. Când m-au văzut că scot aparatul foto din geantă s-au cărat mai încolo, spre Romană. A apărut apoi o fătucă cu rucsac în spate și figură de copil amărât trimis la muncă de o mătușă arțăgoasă, și după ea o doamnă mai purie, genul „întreprinzător privat în rețeaua Oriflame, Avon, Amway & co”.

Fătuca nu știu ce împărțea, că nu prea avea succesuri, ca să zic așa. Dar doamna purie, mama, mama, de nu mi-a împărțit la calendare, vreo două teancuri în nici zece minute.  „Vă pot oferi un calendar?!”, se insinua dulceagă doamna, cu mâna întinsă, în fața fiecărui trecător. Și dădea calendarul cu poza în spate, ca să vadă omul că e chiar calendar, deci o chestie utilă, înainte de a fi, până la urmă, o banală reclamă la un service auto.

Succesul metodei doamnei s-a văzut clar când a năvălit lumea pe scări, ieșind din metrou, iar puștoaica tristă cu rucsac abia dacă dădea la fiecare al treilea călător, în timp ce doamna îi calendărea pe toți, fără scăpare.

Surpinzător că deși amândouă flyeristele s-au tot învârtit în jurul meu (care stăteam pe loc, deci), niciuna nu mi-a întins oferta ei. Mă gândesc că logic ar fi să oferi ceva informativ cuiva care oricum stă degeaba, așteptând. Măcar în timpul ăla mort sigur îți va citi oferta. Comparativ cu unul grăbit să ajungă undeva, care dacă îți ia hârtia ca să-ți facă o favoare, ori nu-și aruncă ochii pe ea mai mult de câteva secunde, ori o aruncă direct la următorul coș.

Trecând peste observațiile astea comportamentale, de psiholog ratat, mi-am amintit de anii 90, când s-a organizat primul TIB de după revoluție, la Romexpo. Nu mai știu ce tematică avea, dar îmi amintesc un singur lucru de atunci: cozile imense pe care românii le făceau la pliante, domnule. Nu pungi, nu pixuri. Pliante. Hârtii. Știu că am stat și eu la o astfel de coadă, lungă și șerpuitoare, la standul unora din Germania care nu știu ce mașini/utilaje promovau. Practic ăia nu aveau nimic concret la stand, ci numai pliante. Făcuseră scurtă la mână împărțind pliante. Erau colorate, cu poze, pe hârtie lucioasă. Ceva foarte mișto, vizual, pentru România anilor ăia în care nu apăruse încă presa glossy.

Evident că habar n-am despre ce erau pliantele alea, mai ales că erau și în germană. Dar le-am păstrat o vreme acasă. Ce proști eram!

Acuma, după 20 de ani mulți refuză să primească flyerele pe stradă. Deși nu-i costă nimic să le ia, să se uite pe ele, și să le arunce după aia. Prietena cu care m-am întâlnit atunci, la Romană, îmi spunea că nici ea nu ia flyere. Cică se gândește că luând hârtiile alea încurajează tăierea de copaci, și apoi dacă le aruncă știe sigur că nu sunt recilate, și tot așa.

Dacă ne gândim că mulți le refuză, iar din ăia care le iau, unii le aruncă fără să le citească, și probabil mulți care le citesc nu sunt interesați de ofertă, mă întreb, totuși, dacă rentează să tăiem atâția copaci, pentru o reclamă așa de puțin eficientă. Pe de altă parte, pentru ziare și reviste se taie mult mai mulți copaci, iar eficiența reclamelor acolo…

Voi cum vă comportați în chestiunea asta, luați sau vă feriți privirea? 🙂

Tags: ,

5 Responses to “Ia un flyer, nu fi fraier!” Subscribe

  1. Ana 16/02/2011 at 22:50 #

    E iarna, frig. Nu feresc privirea, dar nici nu scot mainile din maneci/ buzunare.

    • Dollo 16/02/2011 at 23:14 #

      Deci privesti cu ostilitate dindaratul buzunarelor calduroase 🙂

  2. mircea 17/02/2011 at 00:06 #

    Ultima oara era un negru ce impartea flyere cu reclama la ture cu elicopterul pe linga Statuia Libertatii… l-am refuzat politicos: i-am zis ca feribotul spre Staten Island e gratis.
    Insa recunosc ca am luat doi ochi de burete, si un CD cu muzica de la niste impartitori din astia autorizati, din Times Square. Ochii aia, impreuna cu mingile de golf gasite linga gard la Chelsea Piers au facut furori la fetita prietenilor la care am stat. CD-ul l-am ascultat o data, coloana sonora de la un musical de pe Broadway. Remixuri.
    A, si de la Salonul Auto am luat niste pliante. La Jaguar, Bentley si Escalade. Doar mi-s gentleman, ce plm!

  3. mai nimeni 17/02/2011 at 00:17 #

    Eu iau, ca nu doare.

  4. Ioana 17/02/2011 at 11:51 #

    Aici ti le baga ‘cu forta’ in cutia postala, mai putin vara in mana pe strada. De multe ori pe strada au si esantioane de ceva sampon sau gel de dus sau parfum si pe alea le iau:) Mai iau si sucuri gratuite la cutiuta, da’ arunc cutia in pubela galbena de reciclare.

    Alea din posta ma exaspereaza de fapt, ca tre’ sa le sortezi unu cate unu inainte de a le arunca, sa nu arunci hartii importante cu ele – io zic ca reciclez cel putin un kil de reclame pe saptamana, pe bune. Poti sa pui ‘pas de pub, merci’ pe cutia postala, da’ dupa aia nu mai vin nici alea pe care le vreau de fapt (de reduceri la cosmeticale sau la restaurante:) – dileme, dileme, dileme…

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

De ce țin oamenii cu PSD

flyere

Deoarece în multe județe e cel mai mare angajator. Pe banii noștri, baronii PSD patronează instituții de stat supradimensionate cu angajați fictivi care muncesc în realitate pentru partid. Înțelegeți de ce se oftică Dragnea că el e singurul fraier judecat pentru o astfel de faptă pe care o practică cu succes toți colegii lui în continuare?

Când gardul te dă de gol că ești nababul satului (III)

gardul

Proba șanțului și a zidului drept la sate; Viață de turnător de beton la mână; Azi ești tânăr și mâine îți cumperi gard jaluzea