Oameni și câini

Oamenii care iubesc animalele, pe bune, sunt mișto. Eu am cunoscut ieri câțiva. La Clubul Câinilor Utilitari.

Dacă o să mai am vreodată un câine (ceea ce sper) o să-l duc aici ca să fie și mai deștept.

Dacă o să am vreodată un copil (ceea ce nu e musai) o să-l cresc alături de un câine, din prima zi, ca să fie fericit.

Oamenii care iubesc animalele, pe bune, sunt mișto. Eu am cunoscut ieri câțiva. La Clubul Câinilor Utilitari. Dacă aveți un câine duceți-l într-o zi pe acolo – e accesibil, pe Bulevardul Barbu Văcărescu, în Floreasca – și n-o să vă pară rău. Dacă nu aveți, și vă bate gândul să vă luați unul, treceți tot pe acolo, că aveți de unde alege. Găsiți toate amănuntele pe site.

Acum lăsăm pozele și câinii să vorbească:

– pregătirea

    

– încălzirea

    

– întrecerea

     

– pauze active

      

– țigarea de după

 

 

 

Etichete: , , ,

11 comentarii la “Oameni și câini” Subscribe

  1. Mai Nimeni 18/09/2011 at 22:12 #

    „Tigarea de dupa” arata ca un fluier.

    • Dollo 19/09/2011 at 09:08 #

      E o țigare electronică

  2. Xanaxdu 19/09/2011 at 10:44 #

    Ce amintiri mi-au trezit pozele astea…Si catelul/copilul nostru adoptiv a fost la „scoala de ciini” in copilarie, are si 2 diplome de absolvire, de care taica-so e mai mindru decit de ale lui.

    Codrut e un dragut (si ceilalti, desigur, dar Codrut m-a cucerit), mi-ar placea sa il cunosc

    • Dollo 19/09/2011 at 11:27 #

      Da, și eu am fost atrasa din prima de el, doar că el nu e prea atras de oameni 😉 O fi încasat câte ceva de la ei în perioada când era pe străzi.

  3. Vlad al lui Codrut 19/09/2011 at 12:33 #

    Codrut este un catel gasit in 2004 pe strazile Craiovei. E batran ca timpul, dar la fel de tanar.
    A muncit foarte mult si inca mai munceste. nu prea ii plac oamenii si nici dupa caini nu se omoara dar este loial si face totul pentru prieteni. Noi, cei din jurul lui, incercam de fiecare mereu sa-i creem o lume in care sa nu se mai teama.
    Cardiac, fara dinti, dar plin de chef, este unul dintre cei trei (singurii trei) caini de salvare ai orasului Bucuresti. A facut cateva sute de demonstratii in 7 ani in fata a zeci de mii de elevi de prin toata tara. In Bucuresti nu cred ca e vreo scoala unde sa nu fi fost. Copiii ii placeau pentru ca ii prostea usor :), ii dadeau senvishuri si ciocolati.
    A facut terapie cu copii cu dizabilitati aproape 3 ani. Il obosea groaznic dar o facea pentru ca ma iubea. L-am retras in 2007 cu mare fast… (presa, copii, prieteni). Nu stiu daca el isi aminteste, sau macar daca ii pasa dar eu n-am sa uit niciodata un copil mic si hiperactiv de la centrul Buburuza care la 10 anisori a spus primul lui cuvant: Codrut.
    Codrut este mandria mea si bucuria mea, imi e tata si fiu, profesor si elev.
    Va multumesc ca va pasa de existenta lui!

    • Xanaxdu 19/09/2011 at 14:10 #

      Frumos mesajul asta. Asa simt si eu despre ciinele nostru, ca imi umple viata, adesea eu invat de la el, si clar imi e drag ca un copil.
      Asa cum spunea nu mai stiu cine, viata fara un ciine e posibila, dar nu merita.
      Sper sa aiba inca multi ani fericiti Codrut.

      • spufi 19/09/2011 at 15:49 #

        uite profit si eu de ocazia asta cu Codrut (sa-ti fie sanatos, domnule Vlad, cred ca e un catel minunat) sa ma pronunt cum nu e nicio diferenta intre cateii de rasa si cei „metisi”, sunt toti draguti si simpatici si cu potential…

        noi avem doi, luati de pe strada, unul fiind golden si unul metis, amandoi sunt isteti si jucausi si iubitori si ne fac zilele mai frumoase…

        si in concluzie ce vreau eu sa zic: cine vrea un caine, sa adopte unul amarat, sa nu dea bani! salveaza un suflet, nu-l cumpara. fii om!

        • Dollo 20/09/2011 at 09:16 #

          Subscriu

  4. dojo 19/09/2011 at 14:24 #

    He he, ce ‘floscontina’ e Codrut. Dulce de tot. De fapt toti is dulci. Potaile mele nu is atat de destepte, dar sunt lumina familiei. Mi-ar placea ca, atunci can voi avea un junior adevarat, sa il cresc cu caine. Ar invata sa respecte si sa iubeasca viata, chestie la care foarte multi romani sunt repetenti.

  5. Raluca 20/09/2011 at 01:56 #

    Bravo, mai cateilor!! 🙂

    • Dollo 20/09/2011 at 09:22 #

      Nu o duci și tu pe Mura?

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

Hai păpușă sexoasă, bagă!

primaria

Primele victime ale poziționării USR împotriva modificării Constituției sunt propriii consilieri generali din București, hărțuiți grobian de consilierii PSD pe tema „cuplurilor de același gen”. Famiglia tradițională PSD de la Primăria Capitalei îi hărțuiește pe copiii adoptați ai cuplului bisexual USR

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.