Schimbarea temei, bucuria cârcotașilor

Schimbare spectaculoasă de temă pe dollo.ro, intrați să vedeți ce n-ați văzut! După ce v-am strepezit retinele, mai bine de un an, cu tema aia colorată și fonturile comice, de data asta m-am făcut mai palidă, da mai sexy :P Să vă aud că nu vă place!

C a una care n-are, evident, ochi de artist, și nici cultură IT necesară ca să înțeleagă subtilitățile domeniului, m-am lăsat de data asta pe mâinile unor specialiști. Unul mi-a făcut logo-ul și o oarecare identitate vizuală, iar altul a implementat tema. Îi nominalizez nu ca să-i înjurați pe ei – pentru că tot eu am ales tema și logo-ul, din cele câteva propuneri – ci pentru că li se cuvin mai mult decât mulțumiri pentru munca voluntară prestată: Răzvan a făcut logo-ul și Vica s-a lăsat stresată cu modificarea temei. Răzvane, lucrăm și noi banner-ul ăla mai cu talent? 😛

Noua temă are niscai facilități în plus față de vechea, grafic e total diferită, precum se vede și cromatic e mai simplă. De câteva zile am încercat și o restructurare a categoriilor blogului, astfel încât atunci când cineva intră aici pentru prima dată să poată să înțeleagă din câteva click-uri cine sunt și ce am făcut în ultimii… 16 ani.

Meniul de pe bara principală a blogului este conceput ca un CV: Cine e Dollo (dați clik și aflați), Ziarista (dați click pe ea și aflați pe unde am scris, iar în subcategorii găsiți articole din fiecare publicație în parte), Pașoptista (dați click pe pagină și-l găsiți acolo pe fratele Bălcescu în varianta feminină), Bloggeritza este ipostaza în care m-ați cunoscut majoritatea, Plezirista cuprinde categorii de postări ce reprezintă și plăcerile mele: clubul de carte, rețetele mamei, pisica Toshiba, neliniștile de damă… Iar Turista… este Dollo călătoarea.

Pentru că multe dintre „operele” mele jurnalistice nu se mai găsesc pe nicăieri, în spațiul virtual – iar în ziua de azi hârtia nu prea mai contează – am încercat să reconstitui o parte din arhiva asta în secțiunea „Ziarista”, unde găsiți câteva dintre articolele/anchetele/reportajele făcute de mine în diverși ani, la diverse publicații.

O altă noutate ar fi că în partea de jos a paginii de start se afișează aleator diverse postări „de succes” – Succesuri ;)- care au făcut trafic în ultimii ani, și care în mod nedrept până acum erau îngropate undeva în arhivă. Unele dintre ele reprezintă borne de trafic, dar mai ales momente în timp când unii dintre voi m-ați descoperit și de atunci mi-ați rămas fideli: serialul cu Transilvania, cel cu recensământul și altele.

Știu că prin noua înfățișare îi nemulțumesc acum pe unii dintre voi care se obișnuiseră cu tema asta colorată, dar sunt sigură că o să vă obișnuiți și cu mine mai palidă 😉 În fond atuul meu nu e grafica, ci scriitura, așa că tot eu o să vă povestesc pe aici una-alta.

Sper că îmi voi reintra în ritmul normal de postări, pentru că unii s-au plâns că se obișnuiseră să-și bea cafeaua cu mine. Motivele pentru care am slăbit ritmul în ultima vreme au fost: că am mult de lucru (ceea ce e bine, financiar vorbind) și pentru că tot încercând să schimb tema și să restructurez blogul, asta mi-a scăzut din cheful de postat lucruri noi. Dar revin în biznis!

Să fiți răbdători, vă rog, dacă ceva nu merge cum trebuie cu noua temă, că încă se lucrează la detalii, dar să-mi scrieți oricum dacă aveți nemulțumiri, că în măsura timpului și a priceperii o să le corectez.

Hai, să mă citiți bine! 😉

 

Etichete: , ,

31 comentarii la “Schimbarea temei, bucuria cârcotașilor” Subscribe

  1. TNH 10/10/2012 at 20:21 #

    Îmi place mult şi sper să mă obişnuiesc repede. Şi da, m-aş bucura la un font puţin mai mare, chiar dacă nu la fel de mare ca în primele rânduri de sub titlu, dar poate măcar ca textul din formularul de comentarii.

  2. TNH 10/10/2012 at 20:24 #

    Pfuai, acum văd, ai lăsat doar 10 comentarii pe pagină? Păi o să îmbătrânesc până derulez toate paginile cu comentarii de-acum încolo.

    • Dollo 11/10/2012 at 09:04 #

      Așa s-a făcut automat, tre să mă uit să văz cum se modifică

  3. noname 10/10/2012 at 20:27 #

    mdea, e fain, profesional, dar nu mai beau cafeaua cu blogul tau.. asta e de sedinta, ‘te-am’-bailding sau cam pe acolo. ce mai, impune respect. daca asta voiai, asta capeti.

    • Dollo 11/10/2012 at 09:03 #

      O fi de bine?

  4. Gogu 10/10/2012 at 20:43 #

    N-ai sange-n instalatie sa scrii „plezirizda”, chiar si cu ghilimelele de rigoare.

    Si ca sa nu ma aflu in compania selecta a primului ministru al tarii ZIC ca m-am inspirat/ am copiat cu nerusinare din articolele tale cu ziarizdele wannabe.

    In rest, in haine noi, tot noi.
    Bafta multa si succesuri nemasurabile.

    • Dollo 11/10/2012 at 09:02 #

      Sânge aș fi avut, inițial chiar de la asta am pornit, să le scriu cu izdă pe toate. Dar mi-au spus mai mulți că arunc în derizoriu ceva la care totuși muncesc. Plus că printre voi se află destui care se urzică la cuvinte gen „cur”, „craci” și alte părți anatomice populare…

      • Gogu 11/10/2012 at 09:25 #

        Ai putea sa faci o chestie dinamica … adica la 1 din 10 afisari de pagina sa fie unu scris cu izda. Eu zic ca s-ar putea face, dar mai bine-l intrebi pe ala cu 4-6-8 ochi care te-ajuta la partea tehnica a site-ului.
        Oricum, bravo !!! Imi place de tine. Autoironia e un semn bun de sanatate mintala.

  5. Daniel 10/10/2012 at 22:12 #

    Apropo de marimea fontului…..ai idee care e media de varsta a celor care te citesc ?

    • Dollo 11/10/2012 at 09:01 #

      Mă citesc toate vârstele, grosul e cuprins între 25 și 35-40 de ani, totuși.

      • TNH 11/10/2012 at 21:49 #

        Toţi chiori, indiferent de vârstă, ha ha!

  6. Nana 10/10/2012 at 22:59 #

    Succese nemaritate, sanatate cu caru’, bani in nesimtire! Ca de barbati… ne-om descurca noi! :))

    Ura!

  7. Motanul 10/10/2012 at 23:01 #

    Tema cam prea retro. Da continutul conteaza.

  8. Adrian C. 14/10/2012 at 11:47 #

    Arata mult mai bine noua tema. Succes in continuare!

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?