A m cunoscut-o întâmplător pe profesoara de la Liceul Coșbuc, acuzată că le bagă copiilor prostii homosexuale în cap. Eram la o adunare de femei rome, iar profesoara asta, Roxana Marin, și-a spus povestea, ca și celelalte co-etnice ale ei, cu mândrie cam exacerbată pentru gustul meu. De fapt asta m-a și făcut să nu scriu despre întâlnirea aia, pentru că am plecat de acolo cu un sentiment de „ei și ce? poveștile lor sunt fix la fel ca ale oricărei femei din România!”, așa că nu mi-am bătut capul cu asta.
Toate avuseseră părinți mai mult sau mai puțin posesivi, care și-au imprimat dorințele în evoluția copilelor. Toate au luptat pentru a-și alege calea în viață așa cum au vrut ele, unele au mai ocolit, altele au mers drept la țintă, dar toate erau acolo ca să ne spună „uite că se poate, și femeile rome sunt deștepte și pot deveni cetățeni de nădejde ai societății”. Părinții lor fiind niște oameni nici discriminați, nici favorizați de comunism, ci unii care au vrut să-și depășească condiția de la șatră și să-și facă o viață decentă.
Îmi amintesc că ea a accentuat pe faptul că bunica ei, analfabetă, i-a zis ceva de genul „fă, tu tre să mergi la București să te faci doamnă!”. Eliminând chestiunea etniei, însă, alea erau și poveștile noastre, ale celorlalte femei de 30-40 de ani din țara asta (cred că bunicii noștri au fost, majoritatea, niște țărani analfabeți), crescute în comunism, cu lipsuri, cu părinți care ne voiau binele în felul lor, cu micile noastre disensiuni școlare (băieții nu trag de codițe doar fetele rome, nu?), cu concurență acerbă la orice facultate, cu mariaje nereușite, cu copii din flori sau alte chestii considerate „abateri” de la morala socială.
***
Așadar mi s-a părut că batem o apă în piuă inutil, cu discriminarea asta a femeii rome. Ulterior am văzut la TVR celebra emisiune în care aceeași profesoară era acuzată de un părinte indignat că îi învață cu de-a sila copilul să nu discrimineze homosexualii. Nu era prezentă în emisiune, dar am recunoscut amprenta doamnei în chestiune și deși n-am rezonat deloc cu părintele copilului respectiv, am fost total de acord cu psiholoaga invitată în platou: nu poți să le vorbești copiilor despre homosexualitate și marșuri gay câtă vreme nu le explici mai întâi despre propria sexualitate și ce înseamnă ea. Iar asta nu se face la școală, din păcate.
Cinstit, m-am gândit că profesoara profită de obsesia asta a ei cu combaterea discriminării și le obosește neuronii copiilor cu chestii prea avangardiste pentru vârsta și pregătirea lor. Poate că profesoara nu le spunea copiilor numai despre drepturile homosexualilor, ci despre toleranță și nediscriminare în general, dar asta nu avem de unde să știm, de vreme ce nici profesoara, nici școala sau inspectoratul nu au venit la TVR ca să-și explice punctul de vedere. Vorbind ulterior cu moderatorul – Mihai Rădulescu – am înțeles că ei au insistat să vină cineva în emisiunea aia, dar partea acuzată a preferat să tacă, lăsând astfel loc prea mult de desfășurare unui tată cu obsesii vădit homofobe, cam încurajat ce-i drept de la mijloc și de moderator.
***
Pentru că lumea e mică, iată că același tată îngrijorat revine în spațiul public, de data asta în mijlocul unei cete de creștini ortodocși fundamentaliști care a năvălit cu steaguri și cântări bisericești peste niște oameni care așteptau să înceapă un film în Noul cinematograf al regizorului român, de la Muzeul Țăranului Român (fost muzeu al PCR).
Da, filmul era despre un cuplu de lesbiene – The kids are all right – și rula acolo în cadrul unei manifestații de celebrare a faptului că, slavă Domnului, nu suntem toți la fel. De fapt filmul n-a mai rulat deloc, pentru că puterea de convingere a segmentului ultragiat din populația majoritară a fost mai tare. S-a cântat „Deșteaptă-te române” și niște imnuri religioase, intercalate cu îndemnuri creștinești de huo, spurcaților, rușine, duceți-vă în muzeul vostru de ghei și lăsați-ne nouă muzeul țăranului neîntinat, că bunicii voștri au muncit pământul cu mâinile goale și voi sunteți ghei, spurcaților. Becali ar fi fost mândru de ei.
De remarcat aici tăcerea complice a unui alt segment: forțele de ordine. Deși erau de față și polițiști și jandarmi, nu au intervenit, deși de regulă sunt degrabă băgători în dubă cu manifestanții „fără autorizație” cum erau ultraortodocșii. Din fotografiile postate ulterior tot de participanți reiese o oarecare complicitate între conducerea muzeului și unul dintre liderii găștii trimise de Dumnezeu pe pământ ca să le bage mințile în cap poponarilor. Deci MȚR a încasat banii de la organizatorii manifestației, a închiriat sala știind ce urma să se difuzeze acolo, apoi i-au chemat pe oamenii cu crucea Sfântului Andrei în suflet și i-au dat afară pe spurcați. Mai ales că banii veneau de la niște finanțatori străini, care se știe, vor să ne pervertească ființa națională la toate spurcăciunile occidentului.
***
Mă recunosc învinsă de situație. Sunt siderată de halul în care se prezintă „dezbaterea” publică în România anului 2013, la șase ani de la integrarea în UE, la mai bine de un deceniu de la dezincriminarea homosexualității, la aproape 200 de ani de la abolirea sclaviei. Așa că da, încep să cred că profesoara aia face bine ce face, încercând să le deschidă mintea copiilor încă din clasa a 5-a că oamenii sunt diferiți și că nu trebuie judecați nici după culoare, nici după sex sau cum îl practică, nici măcar după credință.
Nu sunt o fană a paradelor gay, după cum nu sunt nici o fană a procesiunilor religioase, pentru că ambele chestii pe care ele le promovează sunt concepte prea intime ca să le afișezi pe stradă. Mi se pare că oamenii pierd din vedere adevăratele cauze pentru care trebuie să lupte, pentru că ignorând originile diferite, orientările sexuale sau religiile în care au fost crescuți, oamenii au aceleași probleme sociale și economice: locuri de muncă prost plătite, nivel de trai scăzut, sănătate precară, educați deficitară, libertate de exprimare sau de circulație amenințate de diverse interese politice. Iar problemele astea nu se datorează diferențelor de rasă, așa cum SIDA, drogurile și homosexualitatea nu au o cauză comună, cum le place unora să creadă. Deci probabil că e nevoie și de soiul ăsta de activism agresiv pentru schimbarea unei mentalități.
Dar dacă tot e să ne scoatem ochii reciproc cu intimitățile noastre, de ce ar avea religioșii mai mult drept să se închine pe stradă, să-și construiască temple din bani publici, să le facă educație religioasă tuturor copiilor în școli, să vadă filme religioase, iar homosexualii să nu aibă dreptul să vadă filme tematice, să nu-și promoveze (pe bani mai puțini decât ne costă biserica) stilul de viață, să nu le explice copiilor în școli că a fi gay nu e o crimă, nici o boală care se ia, și e o chestie care se practică de tot atâția ani de când biserica creștină și-a întemeiat pe un mit existența și prosperitatea. Și iată că omenirea n-a pierit, dimpotrivă, a crescut și s-a înmulțit.
România are de recuperat și în domeniul ăsta, al mentalității, ani lumină cum are și în alte privințe. Dar pare că nimeni nu vrea să se șteargă decalajul ăsta. Continuăm să pompăm bani într-o chestie total neproductivă și aberantă, care ne ține prizonieri în habotnicie, și tăcem. Nici eu până azi n-am înțeles că tăcând lucrurile nu se schimbă de la sine, pe principiul că toată lumea citește, cască ochii în jur și evoluează. Dacă nu le explicăm copiilor la școală, acasă, ce presupune sexualitatea, nu înseamnă că ei n-o să experimenteze sexul de la cele mai fragede vârste. Dacă le spunem doar că homosexualitatea este o boală care se vindecă prin post și rugăciune, nu înseamnă că aceia dintre ei care se vor simți atrași de același sex nu își vor urma impulsul. Dacă le spunem că ungurii, negrii, evreii, țiganii sunt niște oameni răi care vin să ne cotropească țărișoara, să ne fută femeile, să ne înrobească cu credite și să ne fure găinile din poiată, dacă le spunem că dormitul până târziu atrage fulgere și masturbarea stârnește mânia lui Doamne Doamne, dacă le spunem că numai pupând moaște și închinându-ne într-un anume fel avem noroc în viață și izbăvire dincolo de moarte, adică dacă vom continua să facem toate astea ca în ultimii 22 de ani, atunci seara trecută de la MȚR se va repeta. Și nu așa, doar cu steaguri, imnuri și înjurături, ci cu ghioage, incendieri și violuri pe câmp, ca la 1907. Că doar suntem niște țărani, și vrem să ne apărăm glia strămoșească de tot ce e omenesc.
Dacă ați rezonat cu articolul și vă place acest blog, puteți contribui la întreținerea lui accesând butonul de Like-uri în euro (donații prin Pay Pal) de pe coloana din dreapta. Vă mulțumesc anticipat 🙂
Recunosc, nu am citit tot articolul. Vreau sa-mi exprim parerea cu privire la romi, cum sunt tolerati de ceilalti. Serios, pana pe la mijlocul secolului al 19lea, ei erau folositi ca sclavi, vanduti in piete, cu acte in regula. Cred ca avem aproximativ aceeasi gandire ca acum peste 150 de ani. Totul tine de educatie, nu putem spala creiere atat de usor, totusi. Inainte sa ne plangem de ei, ar trebui sa ne facem niste procese de constiinta sa vedem daca suntem corecti. Nu suntem noi un popor chiar atat de bun si blajin, precum ne place sa credem. Fricos si cu gura mare, da. Et caetera.
Problema e că în primul paragraf evidenţiezi fix ce încearcă şi comunitatea LGBT să arate. Iar ţie-ţi scapă din vedere: problemele lor sunt fix ca ale oricărui alt om. Acolo, în intimitatea pe care o invoci, se întâmplă chestii normale. Unii mănâncă mic dejun, alţii nu, uneori se ciondănesc pentru că unul din ei sau ele nu a dus farfuria înapoi în bucătărie, se sfătuiesc asupra cinei, înşeală sau trăiesc zeci de ani împreună. Şi, uneori, ca orice alt om, de altfel, se fut. Sunt nişte oameni banali care vor să fie lăsaţi să îşi trăiască vieţile lor banale. Vor să se poată săruta pe stradă fără să se urle la ei. Vor să aibă dreptul de a se chinui pe viaţă căsătorindu-se. Vor lucrurile pe care societatea le acordă în mod liber „celorlalţi”. Pentru că, aşa cum ei sunt „ceilalţi” pentru noi, la fel şi „noi” suntem „ceilalţi” pentru ei.
Ăsta-i scopul paradelor gay: vizibilitatea. Pentru că cel mai bun mod de a obişnui oamenii este de a înceta să te mai ascunzi şi începând să fii tu.
Nu-mi scapă din vedere faptul că ei sunt oameni obișnuiți, dar nu rezonam cu stilul lor de activism. Încep să-l înțeleg. Dar nu exclud și alte căi de a face educație, pe care le cred mai eficiente decât o paradă care cred că mai mult îi irită pe unii, decât le deschide ochii.
Parada da, poate fi iritantă. Acum, problema e că ei sunt nişte oameni cu care poţi alege să te distrezi, la un loc cu ei, sau să te iriţi fără motiv pentru că-ţi simţi lezat mai ştiu eu ce simţi patriotico-ortodoxo-civico-sexual.
Din perspectiva mea, o abordare mai puţin iritantă este cea cu luna LGBT, spre exemplu, în care ai ocazia să vezi mai concret cât de identic de banali sunt oamenii ăia.
Problema e că dobitocii vor protesta oricum, dovada având-o şi în cazul ăsta.
Cine e dispus să înţeleagă ce se întâmplă o va face şi la parade, şi la evenimente culturale.
Cine nu, va protesta şi se va autoindigna pentru simplul motiv că ei există.
Nu știu, mie mi s-a cam zbârlit părul văzând manifestarea de la MȚR. E cam prima dată când m-a îngrozit intonarea imnului național.
Cum religia și orientarea sexuală nu sunt teme de dezbătut/polemizat (nefiind supuse regulilor argumentării și logicii) mă limitez la a zice că m-aș bucura ca desființarea unui parc, tăierea unor copaci sau demolarea unei clădiri istorice, de patrimoniu, să adune atâția „români verzi” câți se strâng la protestele anti LGBT,
„Mi se pare că oamenii pierd din vedere adevăratele cauze pentru care trebuie să lupte, pentru că ignorând originile diferite, orientările sexuale sau religiile în care au fost crescuți, oamenii au aceleași probleme sociale și economice: locuri de muncă prost plătite, nivel de trai scăzut, sănătate precară, educați deficitară, libertate de exprimare sau de circulație amenințate de diverse interese politice.”
Din pacate n-ai sa vezi asta, tocmai saracia si incultura ne face sa ne razboim cu cu ce nu trebuie in loc sa ne luptam sa scapam de ele…au si ele mecanismele lor de autoprotectie…
Sa fie clar : extremismul este o manifestare a imbecilismului – asta cred eu !
Multe dintre cele puse pe aceasta pagina sunt, luate separat, adevarate. Si dreptul unora sau al altora de a se exprima (inclusiv sentimental), si ineptia extremismului, si avangardismul unor idei generoase, si indolenta unora sau a altora, si dreptul la viata privata, si becalizarea si otevizarea si toate celelalte.
Dar … daca le analizam “in context” si nu “in modul”, incep sa aiba alte intelesuri, incep sa “arate” altfel.
Homosexualitatea exista de mult timp, ca si religia. De-a lungul vremii atat una cat si alta dintre aceste manifestari au avut perioade de “urcus” si “coboras”. In cele din urma, s-a decis de majoritatea indivizilor ca religia poate sta la vedere pe cand homosexualitatea trebuie sa fie “ascunsa”. Da, esti liber – sa o faci singur, sa ti-o faci cu acelasi sex, cu caini, cu gaini, sa ai fantezii de tot felul atat timp cat este in intimitatea ta – societatea nu se baga in ce faci tu in baie. Din momentul in care iesi in societate trebuie sa te supui regulilor societaitii. Iar regula este clara …
Ceea ce gresesc LGBT este faptul ca sunt “anacronici” aici pe plaiuri mioritice. SI nici nu vor sa inteleaga “sufletul românului” asta atat de duplicitar. Si habar nu au sa “menegiuiasca” situatia – dau cu bata in balta, de multe ori impinsi de la spate (daca pot sa ma exprim asa …). A te “trezi” cu parade gay undeva unde se accepta numai parada circului ambulant venit in localitate este o gresala de politica.
Tiganii (nu stiu de ce li se spune “romi” si nu “tigani”) sunt alta “problema” in societate. Am cunoscut si cunosc tigani de treaba si am vazut tigani de o marlanie pe care, uneori, si tiganii o condamna. Sunt si români de o ghiorlanie respingatoare, dar problema este ca, proportional, tiganii au mai multe “elemente declasate” dacat românii si de aceea se generalizeaza. Eu stiu bine ca sunt si tigani de treaba, dar experienta m-a facut sa inteleg ca daca generalizez acesta idée sunt un tampit.
Iar UE … este doar cu gura mare. Se dadeau la noi cu texte, fiţe si figuri despre integrare, dar cand s-au vazut cu tiganii acolo si au trait cu ei cativa ani ceea ce noi am trait cateva zeci de ani, s-au “cotit” imediat si au lasat-o dracului de integrare si i-au expulzat.
Oricum, tiganilor, inainte de a cere „egalitate”, faceti-va ordine in etnie, trimiteti-va copii la scoala, nu la furat sau cersit.
De când s-a decis că homosexualitatea trebuie ascunsă s-au mai schimbat deciziile. Chiar și prin România. Că nu trebuie manifestată în public sunt și eu de acord, așa cum nu cred că e nevoie să văd un cuplu făcând sex pe stradă ca să promoveze folosirea prezervativelor sau facerea de copii. Dar, cum spuneam, activismul pare să aibă alte reguli și nevoi.
In Romania cel putin, schimbarea este de forma, nu de fond. Cei care pot intelege si accepta, ACCEPTă, ceilalti se uita cu ura fara sa gandeasca. Schimbarea adevarata, in profunzime, schimbare care cere gandire si intelegere, inca nu exista. Si nu este vorba numai de homosexuali si tigani. Se poate accepta si „inacceptabilul”, dar pasii care trebuie facuti trebuie sa fie mici si atent calculati. Putina diplomatie nu strica niciodata. Asta ar domoli multi „intansigenti” ramanand o minoritate de „talibani” care au talibanismul in sange indiferent de subiect.
Am crescut cu ideea ca este gresit sa iubesti pe cineva de acelasi sex. Ca-s ciudati, ca-s rai, ca-a anormali. Am avut norocul pe la 20 de ani sa cunosc cativa tipi gay. Colegi si prieteni de la job. Oameni misto, plini de voie buna, altruisti. NORMALI. Am aflat despre ei dupa cativa ani de muncit impreuna si, desi imi spusesem de mii de ori ca nu as putea fi prietena cu asemenea ‘ciudati’, mi-am dat seama ca sunt la fel ca si mine.
Unuia ii murise iubitul si am realizat, vazandu-l plangand dupa accidentul care-l lasase singur, ca as fi la fel de distrusa daca el ar pati ceva. Ca dragostea nu tine cont de cromozomi sau de cutume. Iubesti sau nu. Si el era unul dintre fericitii care cunoscuse iubirea aceea, care, odata terminata, te lasa fara suflare si crezand ca niciodata nu vei mai putea zambi.
Suntem repetenti la multe chestii, inclusiv aceasta problema. Atat timp cat majoritatea isi vad de treaba lor (nu am stiut de prietenii in cauza decat dupa ce mi-au spus) si nu ies in general din comun, ce ma intereseaza pe mine ce si pe unde-si infig?
Cum ne vindecam de taranie? Cu Luna LGBT la Muzeul Taranului Roman.
Problema pe care o pun acesti tipi gay e ca vor sa fie acceptati. Ceea ce nu-si dau seama e ca sunt de mult timp acceptati. Dar tratati ca un lucru nefiresc. E si normal avand in vedere ca sunt o minoritate.
Pot sa fac o paralela si sa spun ca si fetitele de pe centura sunt acceptate, dar ele nu fac parade. Si nici majoritatea celor care se considera a fi normali, nu fac parade in acest sens.
Ceea ce deranjeaza, este evident expunerea lor publica. O sa exagerez un pic, dar daca unii isi fac nevoile in intimitatea lor de acasa, e ok, dar sunt de-a dreptul oripilat sa vad acest lucru ca se intampla in public.
Totul porneste de la normalitate. Normalitatea e data de majoritate. Minoritatea sa faca bine sa respecte legile.
Imi e frica pentru ca toate aceste libertati se vor intoarce impotriva noastra, pentru ca schimbam ceea ce de mii de ani a fost normal.
daca ti-e frica, ai o problema. problema ta. un gay nu (mai) incalca nicio lege prin simplul fapt ca e gay. si eu sunt oripilat cand vad dobitoci care-si fac cruci cand trec prin fata bisericii, dar nu le zic nimic, nu-i injur, nu-i scuip. nu imi plac poponarii care se afiseaza in public. dar nu imi plac nici heterosexualii care se afiseaza in public – cu mozoale, cu maini pe cur etc. dar nu le zic nimic. in copilarie, dupa cate-un cuplu din asta prea intim pe strada, mai arunca unul-altul cate-o strigatura „fute-o, baaaa!”. deh, eram copii. acum nu mai suntem, ar trebui sa stim.
faza misto, de demult, povestita de un preten: ta’su sau nash’su sau unchi-su, nu mai conteaza, bisericos. si de la volan isi facea cruci, in fata bisericii. si se nimereste trecere de pietoni in fata bisericii. si omu isi facea cruci, la foc automat, asteptand sa-si taraie bashinile un mosh, pe trecere. si isi facea cruci si-l injura marunt, neauzit, prin parbriz: „hai treci odata, caca-te-ai in p…a ma-tii, treci mai repede, ca te cauta moartea…. (etc)”
paradele sunt de cacat. huiduitul paradelor e si mai de cacat. filmele cu lezbiene la muzeul taranului sunt de cacat. chiar si mai de cacat decat orice film la multiplex. huiduitul filmelor nu e doar de cacat – e ultraj contra bunelor moravuri, scandal public. in cazul asta, jandarmeria e de cacat.
nu va plac bulangiii? nici mie. da’ ungurii? da’ tiganii? da’ chinezii? stiati ca unora nu le plac romanii? sau bloggerii fara serviciu, ca tot sintem aici? va dati seama ca fiecare de pe planeta asta e unguru’ cuiva, sau negru’ cuiva? lasati oamenii in pace, atata vreme cat sint oameni. ba chiar lasati si animalele in pace, atata vreme cat sunt salbatice, nu paraziti gen purici, paduchi, sobolani, gandaci, caini comunitari.
a, si free gigi (becali)! am zis 😀
Te tachinez ! Phiiii ce te mai tachinez !
„nu va plac bulangiii? nici mie. da’ ungurii? da’ tiganii? da’ chinezii? stiati ca unora nu le plac romanii? sau bloggerii […]” – nu conteaza cine (ce) esti, conteaza ce faci fiind …
P.S. Ce ai zice de un ungur tigan bulangiu ? :)) Nu te-ar scoate din minti ? :))
nu. nici macar prostii nu ma scot din minti – si ei e uameni.
Te cred, omule ! Trebuie ca ai trait ceva printre, pana sa ajungi la o asemenea toleranta.
Pai se pare ca nu sunt acceptati, nu? Iata ce s-a intamplat la MTR la un film total inofensiv. Sa ne intelegem: e vorba de un film, nu de o parada, nu de sarutari in public. Un film destul de conventional, de fapt. Se pare ca majoritatea nu are nicio problema in a intona imnul si a arata degetul mijlociu. E bine sa stim cum stam cu normalitatea nu de alta… Si daca majoritatea hotaraste maine ca trebuie sa mergem la biserica in fiecare duminica ce facem? Ne ducem, nu? Si daca hotaraste ca vrajitoarele trebuie sa moara? („thou shalt not suffer a witch to live… ) Si daca pe urma decide ca prea li s-a urcat femeilor la cap? Si mie imi e frica. Imi e frica sa nu ne ducem inapoi in locul intunecat si rau din care de abia am iesit.
Macarie (sîrb) a fost adus de un voievod (Radu cel Mare) NU de biserică, activitatea tipografică din Țările Românești ÎNCETÎND după plecarea ieromonahului și fiind reluată mult mai tîrziu. De unde invenția lui Gutenberg s-a răspîndit în Europa aproape cu viteza ciumei, la noi mai degrabă „înșet, înșet, înșetișor”, fără nici un entuziasm din partea prelaților locali. Secolul XVIII: Chiar și o instituție de importanța Mitropoliei bucureștene își putea aduna toate cărțile „în lada cea mare ce se află la biserică” după cum notează catalogul întocmit sub Neofit Criteanul. (Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț).
da, si maine a anuntat ortansa jude ca e posibil sa ploua.
Gheii astia sunt ciudati. Imi pare rau, nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar eu unul nu-i pot vedea ca pe oameni normali, cum, de pilda, nu pot accepta ca normalitate nici organismele modificate genetic . Pur si simplu sunt impotriva naturii. Desigur, ii tolerez ca indivizi la fel ca pe oricine altcineva, dar va rog, haideti sa nu consideram homosexualitatea o normalitate.
Iar astia cu cantarile lor isi manifesta si ei, cum e si firesc, propriul punct de vedere.
Tarania noastra consta insa, Dollo draga, dupa cum bine punctai, in complicitatea „organelor” si a conducerii MTR. Aici e problema cea mai mare.