Cei mai noi cetățeni europeni: un rom, un ceangău și un jurnalist

De ce e bine să mai avem și țigani printre nobilii cetățeni europeni, un discurs despre lebede, barosani și tâmpiți anonimi la Delegația Comisiei Europene din București

S ună a banc, dar nu e. Cum zicea cineva azi la ceremonia de înmânare a medaliilor celor trei Cetățeni europeni ai anului proveniți din România: avem reprezentanții a trei minorități.

un jurnalist de modă veche, Ioana Avădani, Director Centrul pentru Jurnalism Independent (nominalizată de către doamna Renate Weber, deputat în Parlamentul European)

un rom, Valeriu Nicolae, Președinte și fondator al Centrului de Politici pentru Romi și Minorități (nominalizat de către domnii Ioan Enciu și Hannes Swoboda, deputați în Parlamentul European)

un ceangău, Elena Nistor, cântăreață, profesor și promotor ale drepturilor culturale ale comunității ceangăilor (nominalizată de către domnul László Tokes, deputat în Parlamentul European)

La ceremonia de la București s-au rostit discursul frumoase, laudative, s-a vorbit cu nostalgie despre jurnalismul de altădată, aproape ca despre ceangăii și cultura lor pe cale de dispariție, dar infuzia de sânge proaspăt, vijelios, a venit de la Valeriu Nicolae, care a transformat cu discursul lui unele zâmbete în rictusuri. Câteva, nu toate ce-i drept. Eu una am savurat momentul la care mă așteptam de altfel, pentru că-l urmăresc de ceva vreme pe domnul Nicolae.

Zice romul cetățean european:

Să mai spună cineva că nu există soluții funcționale pentru incluziunea socială a romilor! Uite că există și eu sunt o dovadă – încă vie. Unul câte unul putem să devenim cetățeni europeni! E drept că în ritmul ăsta o să ne ia câteva milioane de ani să intrăm și noi în rândul lumii – și asta în cazul în care nu ne înmulțim, așa cum le e teamă multora dintre concetățenii mei. Pe de altă parte eu nu am decât un copil, deci nu sunt o amenințare – putem să fim prieteni.

Și culmea este că am fost propus de un austriac pentru premiul ăsta. La început am crezut că poate este anti-lebede și așa s-a gândit să-mi mulțumească. Apoi am aflat că știa că povestea cu lebedele a fost imaginată de niște jurnaliști amabili și iubitori de romi.

(…)

… tot felul de tâmpiți anonimi au fost numiți în poziții care mai de care mai importante. De exemplu, cucoana care e Comisara Europeană și se ocupă și de problematica romilor vede romi doar în filme sau în conferințe. Când a fost sfințită în postul de Comisară avea zero experiență pe problematica romă și cu mult bun simț și-a angajat un cabinet de aproape 20 de specialiști dintre care niciunul nu are experiență practică sau academică pe acest subiect. În plus, Domnia sa vine din singura țară din Europa care nu are romi.

Instituțiile Uniunii Europene sunt din ce în ce mai disfuncționale și ineficiente. Felul în care sunt gândite proiectele finanțate de banii europeni distrug societatea civilă și stimulează corupția, nepotismul și minciuna.

Puteți citi restul discursului domnului Nicolae pe blogul lui. Părerile sunt împărțite despre oportunitatea aplombului de care dă el dovadă în cele mai neașteptate ocazii oficiale, dar în realitate cred că structura birocratică europeană e suficient de pietrificată încât să nu se teamă că astfel de poziții critice fățișe ar putea să-i cauzeze vreo schimbare sau măcar vreo tresărire. Din păcate.

Etichete: , , , , , ,

3 comentarii la “Cei mai noi cetățeni europeni: un rom, un ceangău și un jurnalist” Subscribe

  1. geo 29/10/2013 at 21:09 #

    En fin, au si rrromii din Romania eurosceptici!
    Daca doamna comisar nu e din Japonia nu imi pot imagina tara din Europa care duce lipsa de romi de ai nostri, daca nu au de ai lor. Poate Groenlanda, ca parte a Danemarcei!
    Din cite stiu au debarcat si in Islanda cea cu energie termala gratuita.

  2. Huitzilopochtli 29/10/2013 at 21:36 #

    O multime de romi la masa aia si un tigan in partea stanga.

  3. Om bun 04/11/2013 at 14:29 #

    Voi credeti ca organismele UE functioneaza gresit ? Eu va spun ca ele functioneaza exact asa cum trebuie, pentru a incuraja coruptia, nepotismul etc.
    Pentru ca apoi sa vina partea buna cu :” Noi am vrut sa va ajutam, am facut totul in privinta asta, dar la voi nu se poate ”
    Cel mai bun exemplu este legat de intrarea Ro in spatiul schengen. Cei care se opun vehement sunt olandezii pentru ca au port la mare si atunci o sa piarda enorm daca Ro devine poarta de intrare prin Constanta.
    Acest teatru ieftin prinde la multi, dar sper ca in final sa se trzeasca natiunea.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia