Mama, despre proteste

Mama urmărește protestele la TV și verifică realitatea din teren, la telefon cu mine

M ă sună mama să mă întrebe dacă sunt tot la proteste:

– Te-ai băgat și tu la ziarul lor?

– Ce ziar, domle?

– Păi zice la televizor că v-ați făcut ziar și partid, și că se cheamă Colectiv. Și credeam că te bagi și tu să scrii la ziarul lor…

– Fugi, domnule, la ce televizor te uiți tu?

– Eee… Samsung… ăăă, nu, ăsta, Grundig, hi, hi, hi!

Râdem amândouă, apoi continuă:

– Și zice că vreți să-l dați jos și pe fericitul.

– E, vrem…

– Păi ce, e rău? Cică acuma și-a cerut scuze.

– Altele sunt revendicările, măi mamă!

– Păi, vă duceți la Cotroceni, că cică v-a chemat Iohannis..?

– Ei, ne ducem, să vină el în piață.

– Și dacă vine, ce? Ce-i spuneți?

– Las să vină el, dar ce crezi că vine?

– În fine, să ai grijă că zice că sunt mulți din ăștia infiltrați, să nu pățiți ceva, mamă, că așa erau și la revoluție, să nu stai târziu…

Etichete: , ,

2 comentarii la “Mama, despre proteste” Subscribe

  1. Fluieratorul 05/11/2015 at 21:12 #

    Your mother rules.
    Chapeau!

  2. upn 05/11/2015 at 22:09 #

    vreau si eu o mama asa!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.