Mama, despre proteste

Mama urmărește protestele la TV și verifică realitatea din teren, la telefon cu mine

M ă sună mama să mă întrebe dacă sunt tot la proteste:

– Te-ai băgat și tu la ziarul lor?

– Ce ziar, domle?

– Păi zice la televizor că v-ați făcut ziar și partid, și că se cheamă Colectiv. Și credeam că te bagi și tu să scrii la ziarul lor…

– Fugi, domnule, la ce televizor te uiți tu?

– Eee… Samsung… ăăă, nu, ăsta, Grundig, hi, hi, hi!

Râdem amândouă, apoi continuă:

– Și zice că vreți să-l dați jos și pe fericitul.

– E, vrem…

– Păi ce, e rău? Cică acuma și-a cerut scuze.

– Altele sunt revendicările, măi mamă!

– Păi, vă duceți la Cotroceni, că cică v-a chemat Iohannis..?

– Ei, ne ducem, să vină el în piață.

– Și dacă vine, ce? Ce-i spuneți?

– Las să vină el, dar ce crezi că vine?

– În fine, să ai grijă că zice că sunt mulți din ăștia infiltrați, să nu pățiți ceva, mamă, că așa erau și la revoluție, să nu stai târziu…

Etichete: , ,

2 comentarii la “Mama, despre proteste” Subscribe

  1. Fluieratorul 05/11/2015 at 21:12 #

    Your mother rules.
    Chapeau!

  2. upn 05/11/2015 at 22:09 #

    vreau si eu o mama asa!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.