Jurnal de moșiereasă: primul clenci cu vecinii

Ne construim singuri rețele electrice pe care le cedăm gratis către ENEL, și ne certăm între noi pe bani în loc să-l luăm de gât pe primar și pe furnizorul de curent ca să-și facă datoria.

Am primit un telefon într-o seară. Un bărbat care zicea că e vecin cu mine la moșie mă anunța că s-au adunat mai mulți de pe stradă și vor să pună mână de la mână ca să tragă curent. Că s-au săturat de ani de zile de când primarul tot zice că face și nu face, și că mai ales noi ăștia de ne-am luat pământ acolo, fiind bucureșteni, nu votăm deci nu contăm, deci nici pe el, pe primar vezi bine, nu-l doare de ulița noastră, a veneticilor.

Sumele nu erau neglijabile, chiar dacă strada aia a noastră abia se întinde vreo 500 de metri la marginea satului, spre câmp. Cam 4300 de lei de familie revine numai contribuția la rețeaua străzii, adică stâlpi de iluminat și tras cablu de alimentare din care să se branșeze apoi fiecare curte în parte. Branșatul individual fiind altă cheltuială, în funcție de preferință: 1600 de lei pentru curent monofazic și 2500 de lei trifazic. Într-un cuvânt 6800 de lei pe cap de moșier, că doar nu strică să ai niscai trifazic pe lângă casă.

Scump, mai ales că eu abia am devenit moșierească și încă nu mi-am revenit din cheltuială. Și nici nu am planuri de făcut ceva prin curtea aia până la primăvară, deci nici de curent nu-mi arde buza ca altora de pe stradă. Dar, în spirit de bună vecinătate am zis că pot să fac și eu un gest pentru comunitate și să mă alături demersului. Dă bine să pornești cu dreptul în noua viață alături de niște oameni așa inimoși, că uite la bloc stau de atâția ani și abia dacă-l cunosc pe vecinul de vis a vis și pe polițaiul de deasupra care mă inundă constant. Voi avea ocazia să excelez în interacțiuni umane la sat, unde oamenii sunt mai prietenoși și mai deschiși către bună vecinătate.

Dar am pus mâna să mă documentez mai bine despre branșamente și am aflat că dacă m-aș lega direct la un stâlp existent pe strada perpendiculară cu a noastră, de care mă despart numai 45 de metri, afacerea m-ar costa mai puțin, adică maxim 3000-3500 de lei, ceea ce ar fi cam jumate față de cât mi se cere, ca să fiu solidară și cu restul vecinilor de pe stradă. Pentru că terenul meu se află aproape de capătul străzii, am deci această poziție privilegiată de a alege să mă conectez la rețea oricând, fără să depind de alții.

Ce vor vecinii

M-am perpelit vreo două zile la gândul că voi părea egoistă, individualistă, că uite cum intru în mica și inimoasa comunitate a uliței noastre cu stângul, dar până la urmă era vorba de niște mii de lei, așa că l-am sunat pe vecinul. Și i-am spus că eu contribui la rețeaua străzii cu jumătate din cei 4300 ceruți, urmând ca atunci când o să am nevoie de curent să-mi plătesc și branșamentul individual. Total 4500 de lei, mai mult decât m-ar costa branșamentul individual acum, dar orișicât, cu atât pot să sprijin și eu comunitatea. Pe sistemul de la mine mai puțin, de la Dumnezeu și mai ales ENEL mai mult.

Omul n-a apreciat generozitatea mea, a zis că nu i se pare normal, că dacă toți am vrea să plătim după câtă distanță ne desparte de stâlpii existenți așa ar putea și el și alții să facă la fel, iar unii ar avea prea mult de plătit (că deh, nu s-au născut cu lingurița de argint în gură în capul străzii), și uite că pe el îl doare inima de vecinii amărâți, care nu numai că nu au această posibilitate, dar stau și la lampă de ani de zile, ba unul e și bolnav. În fine, am încercat să-l fac să admită că asistența asta socială e treaba primăriei, nu neapărat a vecinilor, dar n-am avut succes, că el și-a propus să ilumineze strada și a luat-o cam personal, așa că a rămas să mă mai gândesc.

Pe neașteptate lucrurile au început să se precipite, că omul a revenit și mi-a zis că dacă eu nu accept să plătesc acum toată suma cerută de ei, atunci când voi avea eu chef să mă branșez nu voi putea s-o mai fac la stâlpul de pe cealaltă stradă, că ENEL nu îmi va mai da acordul de vreme ce există deja o rețea pe strada mea. Iar pe asta pe care o vor face ei, el nu va fi de acord să mă lase să mă branșez câtă vreme nu-i plătesc fix aceeași sumă pe care au achitat-o toți acum.

Ce zice Legea

M-am deci să citesc legislația în vigoare. Care spune așa:

  • Furnizorul de energie electrică e obligat să facă extinderea rețelelor utilitare, la cererea primăriei, care-i spune care e necesarul de asigurat într-o anumită zonă (număr de case existente sau potențiale etc);
  • Un grup de oameni poate să facă o investiție într-o rețea de utilități, dacă nu mai are răbdare și n-a reușit să-și convingă primarul să-i ceară ENEL să extindă rețeaua și la ei pe stradă. Dar după ce ei fac investiția respectivă, rezultatul, adică rețeaua astfel creată, va trece în patrimoniul și exploatarea ENEL (e plin Internetul de forumuri pe tema asta, dovadă că practica e larg răspândită, pentru că marii șmecheri din energie nu pot fi convinși să facă nimic chiar dacă legea zice așa și pe dincolo);
  • Investitorii inițiali, adică cetățenii noștri, vor avea dreptul să fie despăgubiți timp de 5 ani de cei care vor dori să se racordeze la rețeaua lor. Despăgubirea nu va fi echivalentă cu cât au dat ei inițial, ci va fi proporțională cu câtă rețea vor folosi noii branșați. În cazul meu concret, dacă m-aș branșa la rețeaua lor după ce va fi gata, fiind prima de pe stradă le voi datora o despăgubire de maximum 4-500 de lei. Adică de zece ori mai puțin decât îmi cer ei acum să contribui;
  • Cuantumul despăgubirii va fi stabilit de ENEL printr-o formulă prevăzută în lege, iar plata se va face tot prin furnizorul de energie.

I-am transmis vecinului link către ordinul ANRE care spune toate chestiile de mai sus, iar asta a fost de natură să-l enerveze și mai mult pe inimosul inițiator al rețelei electrice de pe ulița noastră. După ce a calculat și el cum zice legea, mi-a scris înapoi că lui nu i se pare corect ca eu să plătesc 400 de lei după ce ei fac rețeaua, și că nu e de acord cu asta. Practic nu e de acord cu legea. Nici acum și nici atunci când voi vrea eu s-o folosesc în favoarea mea, nu va fi. Dușmanul cel mai mare acum eram eu, nu firma de electricitate care de fapt va face profit de pe urma noastră, a tuturor, odată construită rețeaua.

Iată-mă, deci, moșiereasă de nici două luni, în conflict deschis cu vecinii de pe toată strada, pentru că vecinul a promis că va supune chestiunea pe grupul de WhatsApp pe care-l făcuse cu toți cei 15 vecini de pe stradă pe care-i găsise la telefon. Ghinionul meu că abia cumpărasem terenul și mi-au găsit numărul de telefon la vecinul, că altfel stăteam neștiutoare până la anul când mă branșam ca o floricică la rețea, fără atâtea mustrări de conștiință și bătăi de obraz de la vecini.

În week-end-ul care a trecut după discuția furtunoasă cu vecinul am tot întors chestiunea pe toate părțile. Mi se părea că am dreptate, dovadă că și legiuitorul făcuse regulile în favoarea mea, dar în același timp mă simțeam și un pic vinovată că nu am atâta dare de mână să contribui ca toți ceilalți pentru iluminarea străzii. Îl înțelegeam și pe vecinul, se agitase să cheme pe cineva de la ENEL, să angajeze o firmă, să obțină proiect, deviz etc, să ne caute pe toți, să ne convingă și în final să vină una să-i zică că vrea o derogare, ceea ce ar putea să-i demotiveze și pe ceilalți 14 plătitori. Mă simțeam prost, dar nu suficient de prost cât să fiu de acord să cheltuiesc 1500 de euro ca să am lumină în viitoarea casă.

Ce părere au ENEL și ANRE

Cunoscând pe cineva care cunoștea pe cineva, din telefon în telefon am reușit să vorbesc cu cineva de la ANRE și cu cineva de la ENEL Lehliu, ca să le cer sfatul. După ce mi-a zis că ENEL&primăria sunt obligate să ilumineze orașele și satele și că de ce vecinii mei nu mai au răbdare să aștepte împlinirea cincinalului bla, bla, omul de la ANRE mi-a zis că el în locul meu s-ar apuca acum, rapid, să depună cerere la ENEL pentru branșament și s-ar branșa la stâlpul existent, ca să nu mai existe discuții cu viitoarea rețea de pe stradă. Mai ales, zicea el, că atunci când m-aș duce să mă branșez la noua rețea, ENEL ar putea să mă pună să aduc o declarație notarială de la vecini cum că ei sunt de acord să mă branșez. O aberație care nu e prevăzută în lege, dar care, cică, se mai practică.

Doamna de la ENEL Lehliu, pe de altă parte, n-a prea avut răbdare să asculte toată tevatura, probabil e sătulă de dispute între vecini, așa că mi-a tăiat-o scurt: doamnă, ei nu vă pot obliga să le plătiți cât cer ei. Faceți cerere de branșament la Călărași și vedeți după aia. Tocmai scoteam de pe site-ul e-distribuție formularele de completat pentru branșament când văd pe WhatsApp că vecinul s-a decis să mă supună oprobriului întregului colectiv, expunând cazul meu cu reproș, fără să mă numească, însă. Evident, având toți schema străzii, au putut să afle că aia din capul străzii nu vrea să plătească ca toată lumea și face opinie separată, nu-i pasă de cazurile sociale de pe stradă și tratează cu dispreț suveran comunitatea.

More guilt for Dollo. M-am gândit mult dacă să răspund sau nu, dacă am vreo șansă să le explic celorlalți 14 punctul meu de vedere sau oamenii vor fi orbiți de ura de clasă/recte de stradă și mă vor blama din oficiu, fără să încerce să se pună în locul meu. Până să mă decid ce atitudine să adopt, doi dintre vecini au răspuns că lor li se pare că tot ar fi bine să accepte cei 2000 de lei pe care-i ofer, decât deloc, ba unul chiar a zis că măcar de la mine vor vedea 2000 de lei acum, în timp ce de la celelalte loturi de casă, ai căror proprietari nu au fost de găsiți acum, probabil nu vor vedea nici atât. Un altul a zis și el că e de acord, altul a zis că nu i se pare corect. Și apoi, tăcere.

Mi-am luat inima în dinți și le-am scris până la urmă și punctul meu de vedere, cum mi se pare și mie corect, având grijă să nu zgândăr și mai mult starea de nemulțumire evidentă a vecinului organizator. Mi se pare că în ultima vreme comunicarea asta scrisă a devenit o armă mai degrabă vărsătoare de sânge. Cuvinte uzuale, care în limbajul verbal comun sunt adesea trecute cu vederea, în scris sunt capabile să stârnească chiar și un război mondial. Așa că mă văd tot mai des în postura de a adăuga oricărui mesaj o formulă mult cosmetizată de adresare prin care îmi cer scuze anticipat, chiar și pentru cazurile în care nici prin cap nu mi-ar trece să jignesc pe cineva.

Nimeni nu a avut vreo reacție la mesajul meu atent elaborat și argumentat. Am continuat, așadar, să-mi descarc formularele de pe site-ul e-distribuție și să caut firme autorizate să execute branșamente. Vreau nu vreau, trebuie să arunc acum cu niște bani în ENEL, să-mi fac un branșament electric pe care o să-l agăț de gard, pentru că momentan nu am acolo decât niște motani jucăuși care se aleargă prin iarba uscată.

Într-un târziu, vecinul a anunțat pe grup că s-a decis să accepte oferta mea și vor purcede la treabă. Acum speră să strângă și banii într-o săptămână de la noi toți pentru că, ce să vezi, firma prestatoare nu lucrează decât cu banii înainte. Ca la fetele deștepte.

UPDATE:

Mi-a atras atenția agenția de PR care se ocupă de imaginea Electrica că nu ea e aia la care trebuie să ne racordăm, ci ENEL, prin urmare am înlocuit peste tot în text unde făceam referire la Electrica. Nu care cumva să vă faceți o imagine proastă despre Electrica. Deci ENEL face profit pe seama noastră, nu Electrica.  

Citește celelalte episoade:

Latifundiară

Case bătrânești, multe și nedorite

Cum îți construiești o casă la țară când n-ai bani

Etichete: , , , , , ,

41 comentarii la “Jurnal de moșiereasă: primul clenci cu vecinii” Subscribe

  1. florin 06/11/2018 at 09:17 #

    Ca om trecut prin astea: e o idee buna sa va bagati la bransamentul comun, facut cu vecinii. Cand se strang banii se face o declaratie notariala data de vecinul pe numele caruia vor fi actele de la Electrica cum ca ati contribuit si ceilalti la acea retea, sunteti coproprietari si aveti dreptul sa va bransati la ea cand veti dori voi.
    Altfel da, reteaua aia va figura ca fiind privata si nimeni de la Electrica/Eon nu se va baga sa va branseze fara declaratia notariala a proprietarului.

    • Dollo 06/11/2018 at 09:35 #

      Bună, bună, dar cam scumpă. Declarația notarială nu există nicăieri în lege, totuși. E o practică românească la fel ca și practica construirii pe speze proprii a rețelei de curent de pe stradă. Iar dacă vine cineva care cumpără un teren pe stradă, după câțiva ani, nu o să-l trimită Enel să caute cine a fost primul și să-i vâneze declarațiile notariale, ci îi va lua banii pentru branșament și o despăgubire modică pentru fraierii care au făcut rețeaua inițial.

      • florin 06/11/2018 at 10:52 #

        In lege nu este. Dar peste lege vin regulamentele ANRE (cum sunt de ex ordinul ANRE 180/2015, sau ordinul ANRE 111/2018, dar mai sunt si altele). Iar termenul de despagubire a crescut de la 5 la 10 ani.
        Faza e ca la retelele facute la comun actele sunt pe un singur titular (de obicei cel din capatul retelei) iar la urmatoarele despagubiri Eon va discuta doar cu el, eventualele reclamatii le poate face doar el iar despagubirile probabil le va baga in buzunar.

      • florin 06/11/2018 at 10:54 #

        Aici sunt unele dintre regulamente, dar mai trebuie sapat:
        https://www.anre.ro/ro/legislatie/norme-tehnice/racordare-la-retele-de-interes-public

        • Dollo 06/11/2018 at 15:24 #

          Le-am citit, din astea am dat și eu link-uri în text.

  2. Marius Georgescu 06/11/2018 at 09:23 #

    Savuros.Termenul corect e însă CLINCH-de la box:)

    • Dollo 06/11/2018 at 09:33 #

      Habar n-aveam de unde vine, eu întotdeauna am zis clenci. Văd că și dex-ul zice la fel, deși are și varianta clinci.

  3. Marius Georgescu 06/11/2018 at 09:24 #

    Sau varianta romănească-clinci.

  4. mihai 06/11/2018 at 13:32 #

    Măi oameni buni, dar la poala asta de bani cât costă extinderea rețelelor pe banii noștri, eu cred că merită încercată și varianta următoare:
    – construiți rețeaua
    – faceți cedarea gratis către Electrica
    – înștiințați Electrica că cedarea s-a făcut cu încălcarea legii deci solicitați plata contravalorii lucrării
    – proces.

    Da, știu: taxă de timbru, avocați, alea-alea. Dar decât 15000€ dați de pomană, mai bine doar vreo 8000… Și în plus mai rămâne și jurisprudența, și niscai articole de presă pentru deșteptarea altora!

    • Dollo 06/11/2018 at 15:22 #

      Păi tocmai că cedarea oricum se face gratis, conform legii, Enel nu te despăgubește cu nimic, ci doar îți mai scade din factură cu țârâita dacă se mai branșează vreunul la rețeaua făcută de tine. Deci nu ai cum să-i dai în judecată. Tu o faci (rețeaua) că vrei tu, nu te obligă nimeni, și ești obligat s-o cedezi Enel, că nu ai cum s-o exploatezi tu. Eu mă gândisem la varianta unui proces cu Enel-ul dacă atunci când îi voi cere să mă branșeze o să-mi condiționeze asta de acordul notarial a 14 proprietari, că asta nu scrie nicăieri în lege.

      • mihai 06/11/2018 at 15:37 #

        Legea zice că cedarea se face gratis? Păi cum rămâne cu îmbogățirea fără just temei, prevăzută în codul civil? Nu se poate ataca mizeria asta?

        • Dollo 06/11/2018 at 17:21 #

          Zice că rețeaua odată realizată pe banii investitorilor privați intră în patrimoniul operatorului, investitorii fiind despăgubiți pe parcurs dacă se mai conectează alții la ea. Zice ceva și de despăgubiri de la operator, dar ele nu cred că se întâmplă concret vreodată.

          • mihai 06/11/2018 at 20:15 #

            Ok, ce ai scris mai sus e o lege strâmbă.
            – un bun nu poate trece din patrimoniul cuiva în patrimoniul altcuiva fără o justă compensație, iar argumentul că investitorul cedează gratis de bună voie rețeaua nouă nu stă în picioare, deoarece nu i se dă de ales, recte este un abuz de poziție dominantă;
            – despăgubirea pe parcursul conectării altora e o porcărie, practic recunoaște un drept la o compensație bănească pentru transferul patrimonial, dar nu stabilește și o dobândă pentru perioada dintre apariția dreptului și stingerea lui, ca să nu mai vorbesc despre dispariția dreptului după 5 ani;
            – despăgubirile alea de la operator, care crezi că nu se întâmplă, alea trebuie cerute în justiție. Nu am reușit să le găsesc într-o căutare rapidă prin legile linkate de tine, ca să zic ceva mai precis.

            Oricum ai lua-o, fundamental sunt două soluții:
            1) situația actuală, în care fiecare nou client își face racordarea lui și și-o plătește (transferul de patrimoniu fiind, cum ar veni, o favoare pe care ne-o face operatorul de distribuție, preluând întreținerea noului segment de rețea), dar în situația asta ar trebui măcar calculat un tarif de racordare unic, astfel încât costul noilor racorduri dintr-un an să fie egal cu totalul plătit de noii clienți; fie
            2) o situație mai sustenabilă în care clienții întregii rețele de distribuție suportă costul extinderii rețelei, prin intermediul bugetului de investiții al operatorului.

            Mizeria asta de mai sus, în care unii noi clienți îi subvenționează pe alții e aberantă și ar trebui desființată cumva.

          • Dollo 07/11/2018 at 13:12 #

            Da, e o idee cu mersul în instanță după realizarea rețelei, dacă ar avea cineva timp și bani. Probabil toate cazurile similare petrecute deja se mulțumesc că au „rezolvat” și o lasă așa.

          • pehash 07/11/2018 at 09:23 #

            Asta cu reteaua publica finantata privat nu e tot. Daca ai cumparat sau mostenit un teren pe care sunt stalpi de electricitate pusi inainte de 2012, vei descoperi ca si terenul de sub ei este al statului, conform Legii 123/2012. Fara despagubiri, fara discutii. Cu putini ghinion, e posibili nici sa nu fii racordat inca, daca au tras stalpii cand terenul era in circuit agricol.

          • Dollo 07/11/2018 at 13:15 #

            Da, alții au luat țeapă cumpărând un teren sub care erau sau urmau să treacă conducte magistrale de gaze și nu pot construi nimic.

          • mihai 07/11/2018 at 13:20 #

            (mihai dă cu basca de pământ și nu mai zice nimic)

    • Gigi 07/11/2018 at 11:38 #

      legea fiind incalcata cum ?

      • mihai 07/11/2018 at 13:29 #

        Nu mi-e prea clar, că deocamdată legea specifică pare scrisă în avantajul Lor. O primă idee e apelul la articolul 44 din Constitutie, unde zice că exproprierile se fac doar pentru o cauză publică, cu justă și prealabilă despăgubire, iar mizeria aia de lege specifică ar fi neconstituțională.

  5. pehash 06/11/2018 at 20:00 #

    1. Deci tu platesti pentru ceva de care nu ai nevoie momentan doar ca sa te pui bine cu vecinii care oricum si-ar fi permis, ca daca erau saraci sigur asteptau sa le rezolve primaria problema?

    2. Poate ca stau eu prea mult prin alte tari, dar daca sunt 15-16 locuitori activi pe grupul ala, oare ce s-ar intampla daca toti 16 (plus familiile) s-ar strange la o audienta la primarie?

    • Dollo 07/11/2018 at 13:08 #

      Din ce înțeleg au mai fost discuții cu primarul, care promite și nu livrează. Cineva zicea că de vreo 5 ani încoace. Eu personal nu l-am văzut pe primar deocamdată. Acum cică i-au cerut să contribuie primăria la rețea măcar cu costul iluminatului și se pare că și asta ar fi acceptat cu greu.

  6. primul clenci sau prima capra omorita de vecini 07/11/2018 at 09:20 #

    Se pare ca nu se poate scapa de vecini-limbrici oriunde ai incerca sa te refugiezi.
    Atita timp cit ai o varianta de racordare la electricitate semnificativ mai convenabila, nu ai de ce sa faci jocul acelei lichele de vecin, care daca era in pozitia ta s-ar fi racordat direct la stilpul deja existent.
    Iar aia de la primarie, care i-au dat lichelei numarul tau de telefon, au o mare problema cu GDPR.

    • Dollo 07/11/2018 at 13:13 #

      Nu primăria i-a dat numărul, ci un alt vecin. În principiu nu mă deranjează asta, că în fond sunt de acord cu demersul lor, e lăudabil în condițiile date, doar că lucrurile au luat o întorsătură aiurea și m-au făcut să mă gândesc că sunt mai câștigați ăia care nu au putut fi contactați.

  7. Gigi 07/11/2018 at 11:45 #

    mda majoritatea lucrurilor din articol sunt emotionale . ca de fiecare data aproape cand este vorba de acest subiect.

    singurul lucru spus corect este ca distribuitorii de energie realizeaza reteaua in baza cererii primariei. acest lucru este fundamental altfel anre nu recunoaste investitia si pe buna dreptate pt ca s-ar decide arbitrar unde sa se duca banii limitati de investitii.

    in nici un caz nu se imbogateste distribuitorul din investitia facuta de dvs. nu e vorba doar de compensatii ci si de bunul ca atare. nu-l duce electricianul acasa. e un mod extrem de limitat de a vedea lucrurile asa. reteaua inseamna mult mai mult decat un cablu si un stalp.

    problema pe fond este efortul pe care cineva trebuie sa-l faca daca doreste bransament si primaria nu face demersuri.

    amintiti va ca in spatiul de la granita cu ungaria in sus nu se construieste niciodata daca la locatie nu exista deja utilitati. e o problema de secol 21.

    • Dollo 07/11/2018 at 13:18 #

      Păi nu se îmbogățește, face doar profit (și) prin rețeaua făcută de cetățeni, pe care transportă curentul către clienți. Că dacă ar plăti chirie cetățenilor care au construit rețeaua atunci ar fi corect să spunem că nu se îmbogățește compania, dar preluând rețeaua gratis și exploatând-o în scop comercial, eu zic că tot ENEL iese câștigat în acest caz: nu a făcut vreo investiție, în schimb culege roadele. Cum numiți asta, economie de piață? 😀

      • Ioana 09/11/2018 at 15:16 #

        se numeste monopol natural :))

    • Ioana 09/11/2018 at 15:21 #

      Gigi, nu pleaca electricianul cu reteaua acasa, dar distribuitorul primeste tarif pentru acea portiune de retea. Ori macar ar trebui ca cei care au construit reteaua si au cedat-o gratis sa nu mai plateasca tarif de distributie. Si a propos, distribuitorul va primi tarif pe toata durata de viata a retelei, care poate fi mai lunga decat o viata de om. Sigur ca sa ai portiuni de retea in administrarea consumatorilor nu este fezabil dpdv al securitatii energetice (atat a retelei ca functionare, cat si a sistemului in ansamblu), dar oamenii care construiesc retea ar trebui sa fie remunerati intr-un fel sau altul, iar eu inteleg ca nu se intampla. Asta nu e corect.

  8. Adelin 07/11/2018 at 11:47 #

    Salut Dollo,
    Esti interesanta in principiu dar cu acest subiect m-ai dezamagit. Daca vecinii tai au gasit o solutie sa se faca racordarea mai repede, cu anumite costuri, tu poti fi de acord sau nu. Daca nu esti de acord din anumite motive este decizia ta. Dar ar trebui sa te pui in locul celorlalti care au nevoie de electricitate mai mult decat tine. Din pacate spiritul de comunitate nu exista la noi. Sa cauti variante mai ieftine pentru tine consider ca e iarasi contra spiritului de comunitate. La noi in bloc a fost aceeasi poveste cu reteaua de gaze. Cine nu s-a racordat la inceput, nu a platit nimic. Ulterior cand s-au decis sa se racordeze au platit la fel ca ceilalti. Cei care au suportat initial costul lucrarii au primit ceva inapoi. E enervant pentru oricine sa plateasca 4500 ron ptr racordare iar apoi sa te racordezi si tu cu 500 ron pe cheltuiala lor.
    Parerea mea

    • Dollo 07/11/2018 at 13:38 #

      Eu zic că a căuta soluții personale mai ieftine ține mai degrabă de eficiență și chiar instinct de conservare. Sunt de acord că e nevoie de spirit comunitar, de aici și dilemele morale pe care le-am expus și oferta de a contribui acum totuși cu mai mult decât aș plăti dacă i-aș lăsa pe ei să facă rețeaua fără mine și m-aș racorda după. Cred că spiritul comunitar se construiește acceptând de la fiecare ce poate/e confortabil să ofere, nu cu șantaj și impunere.

    • Attilla 07/11/2018 at 21:04 #

      comunitatile se formeaza pe baza unor interese si pot fi mai mari sau mai mici. de exemplu: o familie este o comunitate (poate cea mai mica) si este in interesul tuturor sa le mearga la fel de bine…deci impart banii in mod egal. poti fi vecin cu o alta familie cu care sa ai interes comun realizarea unui gard. veti imparti costurile gardului in mod egal…dar cu siguranta nu veti imparti si veniturile familiei.
      cred ca aici nu exista un interes comun…si asta e geseala vecinului: nu a identificat corect nevoile fiecaruia (dollo are curent…deci nu face parte din grupul celor fara) si nici nu a aplicat o formula ponderata de calcul pentru fiecare participant….asta inseamna ca cel mai avantajat e cel mai indepartat; ori nici asta nu este corect

      ps. eu as merge pe varianta cu cele mai multe beneficii: daca traversarea strazii se va face aerian …atunci imi trag curent separat de la stalp atunci cand voi avea nevoie (desi sunt niste riscuri legate de bugetul de putere – sa nu te trezesti ca iti zice peste doi ani ca nu mai suporta un nou bransament); daca traversarea pentru vecini se va realiza subteran…pun si eu aia 2000 lei si atat. (avantaje la trecut basculanta si rupt cablul….nu esti singurul fraier cu cablul rupt in mijlocul viscolului)

      ps2: oricum o sa ai nevoie de curent cand te apuci de casa

      ps3: calculeaza-i domnului o forma ponderata in functie de distanta…pentru toti 🙂

    • Motanul 07/11/2018 at 23:58 #

      Din fericire nu suntem in China sa avem spirit de comunitate cu forta! Dreptul la libera asociere asta inseamna, sa nu te asociezi daca n-ai chef!
      Daca pentru Dollo nu e urgent sa se branseze asta e!
      Poate ca o sa-i spuna vecinul respectiv sa se asocieze Dollo si la contructuia viitoarei biserici de ulita. Crezi ca e obligata Dollo moral sa contribuie si acolo?

  9. Motanul 08/11/2018 at 00:05 #

    ATENTIE!
    In Europa de vest nu mai exista stalpi de joasa tensiune in localitati! Cladirile se alimenteaza prin retea subterana!
    In 5-10 ani se pot scoate si din Romania stalpii de joasa tensiune asa ca cine da bani pentru asa ceva acum…

    • Dollo 08/11/2018 at 09:25 #

      Deocamdată la noi s-au interzis doar cablurile aeriene, toate branșamentele se fac subteran. Stâlpii ce vor fi puși pe stradă în cazul ăsta vor avea rol (și) de iluminat.

      • Motanul 08/11/2018 at 14:46 #

        Pai una e stalpul de iluminat public, alta stalpul “de curent”. Daca bransamentele se fac subteran ce nevoie e pentru asta de stalpi?

        • Dollo 08/11/2018 at 19:35 #

          Nu știu momentan, dar voi afla. Tocmai m-a sunat un domn de la ENEL ca să mă invite la o discuție să „lămurim anumite aspecte care sunt doar legende” din ce am scris eu. Deci va urma 🙂

  10. Adi 08/11/2018 at 20:15 #

    Dollo,

    Informatia pe care ai primit-o cum ca-ti poti face cerere de bransament acum nu cred ca e corecta. Eu sunt din Cluj si aici ti se cere sa anexezi autorizatia de construire la cererea de bransament. Doar cu actele de proprietate ale parcelei nu mai poti face bransament electric. Se putea pe vremuri dar au schimbat normele.

    • Dollo 08/11/2018 at 20:44 #

      Cei de la ENEL Lehliu au zis că se poate cere branșament pt grădină.

    • Attilla 09/11/2018 at 10:35 #

      in „Sud” s-a mai schimbat legea: acum 10 ani trebuia autorizatie de constructie si proiectul de instalatie electrica; acum poti cere bransament pentru gradina (iti trebuie doar o pompa sa uzi gradina) si se face apoi proiectul pentru instalatia electrica cand ceri autorizatia de constructie…asta daca nu s-a schimbat schimbarea

      ps: daca iti faci bransament pentru gradina…..pune de la inceput cablu suficient sa-ti ajunga si in casa. (daca ai nevoie de ceva idei/sfaturi ….da un semn…ca pareti OK :))))

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Primăria Capitalei cumpără lumina soarelui la suprapreț

panouri

Aministrația parcurilor București a cârpit sistemul de iluminat din Parcul Tineretului cu niște panouri fotovoltaice pe care le-a cumpărat cu de patru ori prețul pieței, de la o firmă care a făcut în viața ei o singură afacere: asta.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.