Bloggerista

Archive | Bloggerista RSS feed for this section

Diverse 05/12/2016

Tu cu cine faci planning de înmormântare?

Discuții cu mama la împlinirea celor 75 de ani, despre incinerare și donare de organe versus îngropat, viermi și creștinismul strămoșesc.

De ce (NU) am plecat din România

Am întrebat mai mulți oameni ce mai înseamnă România pentru ei, ce le place și ce urăsc la ea și de ce au ales să rămână români. 60 mi-au răspuns. Unii din Austria, Belgia sau Australia, alții de prin Bacău, Cluj sau Teleorman. Indiferent unde trăiesc și ce politică fac, un lucru e sigur: România nu a ieșit din ei.

Frica de viitor

14449979_10154067805963869_93932631032586681_n

Cine decide că dreptul unora e mai drept decât al altora? Și e normal să decizi așa ceva în secolul ăsta? Poate o minoritate sau o majoritate tăcută să impună celeilalte părți din populație să progreseze cu forța?

Mai bine stai la Masa tăcerii decât să speli Poarta sărutului

Ponta îl critică pe Johannis că s-a așezat pe opera lui Brâncuși, dar pentru el, când era premier, s-a deschis în mod special Sarmizegetusa, deși era interzis pentru public.

Poze cu Dollo ;)

Dedicație foto pentru Dollo și Toshiba, de la un cititor înghețat prin minunata Islandă

Prietenul după anii de pușcărie se cunoaște

Way back, o organizație formată din foști deținuți, e plătită de Ministerul Justiției ca să-i reintegreze pe condamnați. În Norvegia, firește

Fetele din familia mea

Au trăit câteva războaie, au făcut copii, i-au îngropat, au rămas văduve, au divorțat, i s-au închinat regelui și lui Dumnezeu, au construit socialismul, au iubit, au trăit, au murit

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Distanța între Deutsche post și Poșta română

O scrisoare trimisă din Germania pe 29 septembrie și nelivrată nici acum apare pierdută între Deutsche post și Poșta română, timp de două zile, într-un loc necunoscut.

Vaticanul de la București

Dacă azi ar mai avea poporul ceva presiune, ca la 1859, n-ar putea să și-o exercite decât până la barierele montate la baza Dealului Patriarhiei, păzite de jandarmi

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Tu cu cine faci planning de înmormântare?

De ce (NU) am plecat din România

Frica de viitor

Mai bine stai la Masa tăcerii decât să speli Poarta sărutului

Poze cu Dollo ;)

Prietenul după anii de pușcărie se cunoaște

Fetele din familia mea

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

Distanța între Deutsche post și Poșta română

Vaticanul de la București

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german