„Fost”, cuvantul preferat al candidatilor

S e tot da lumea de ceasul mortii prin media ca avem o campanie electorala lipsita de discutii profunde, de analiza pe proiecte. De parca alegatorii de la sate, votantii aia disciplinati de partid, stau sa se uite in gura vreunui politician ca sa-l caute de proiecte. Nu, si politicienii si alegatorii stiu foarte bine ce asteapta unii de la altii, si au invatat asta in ultimii 20 de ani: pachete cu d’ale gurii, galeti de plastic (n-am inteles niciodata cine a fost cu ideea asta, si mai ales de ce prinde asa bine la tara), si banu’ in numerar dat chiar in ziua votului. La oras se mai poarta telefoanele mobile sau – mai modest – cartelele prepay. Cine are rabdare in conditiile astea sa citeasca un program, presupunand ca ar fi facut de stafful candidatilor, si pana la urma nici daca ar avea rabdare si proiectul ar fi elaborat, cine garanteaza ca el se va si aplica? Asa ca, ne complacem in minunata situatie „traieste clipa si scoate maximum de profit din ea” lasand, nu-i asa, urnele sa decida ce doreste poporul. Mi s-a parut interesanta, insa, o analiza facuta de Institutul de Politici Publice (IPP) pe discursurile candidatilor. Ea releva niste obsesii, niste ticuri verbale pe care unii dintre noi le-au observat – de exemplu acel exasperant „o serie intreaga da aspecte” al lui Oprescu – dar si o saracie verbala trista pentru unii care aspira sa conduca o tara cu o limba atat de bogata si savuroasa in expresii. Sau sa fie de vina limitarea scriitorilor de discursuri? Nu stiu, dar cred ca Felix Tataru a facut treaba mai buna cu Basescu acum 5 ani. Azi niciunul nu iese in fata cu nimic memorabil.

Uite ce zice IPP:

„Analizând discursurile primilor patru candidaţi la Preşedinţia României în primele 3 săptămâni de campanie electorală (inclusiv pe cele de la dezbaterile organizate în acest interval), 23 octombrie – 13 noiembrie a.c., Institutul pentru Politici Publice (IPP) îşi exprimă dezamăgirea faţă de calitatea dezbaterilor electorale de până acum, considerând că cetăţenii nu sunt trataţi cu respectul cuvenit, nu li se dă posibilitatea să audieze puncte de vedere care să conţină soluţii legate de viitorul României. Solicităm candidaţilor şi staff-urilor acestora de campanie să folosească ultima săptămână pentru a transmite alegătorilor care sunt ideile concrete pe care le susţin astfel încât cetăţenii să îl aleagă pe cel care le promovează cel mai bine dorinţele.  În condiţiile de faţă, atragem atenţia asupra impactului pe care aceste mesaje publice ale politicienilor le au asupra scăderii şi mai mult a participării electoratului la vot.

Prezentăm mai jos principalele concluzii privind conţinutul destul de slab al mesajelor publice transmise prin discursuri/dezbateri publice de către cei 4 candidaţi selectaţi în analiză.

a.      Cuvintele folosite cel mai des de către candidaţi sunt, în ordine:

Traian Băsescu Mircea Geoană Crin Antonescu Sorin Oprescu
fost (329)

trebuie (316)

România (218)

spun (175)

României (147)

poate (147)

acum (143)

bine (139)

statului (137)

stat (136)

fost (164)

România (163)

foarte (142)

domnul (136)

spun (135)

cred (135)

guvern (125)

preşedinte (109)

lucru (106)

ceea (102)

Băsescu (171)

domnul (145)

foarte (143)

preşedinte (127)

despre (111)

oameni (109)

România (104)

Geoană (103)

Traian (99)

cred (91)

fost (113)

doamnă (112)

când (101)

trebuie (97)

România (89)

atunci (81)

zile (79)

oameni (78)

decât (76)

spun (67)

b.      Expresiile de 3 cuvinte folosite cel mai des sunt:

Traian Băsescu Mircea Geoană
în mediul rural (50)

aş vrea să (46)

vă asigur că (38)

să vă spun (37)

în primul rând (36)

în acest moment (60)

până la urmă (52)

punct de vedere (49)

pe care îl (39)

ani de zile (36)

Crin Antonescu Sorin Oprescu
lui Traian Băsescu (26)

încă o dată (18)

momentul în care (18)

un om care (18)

în momentul în (17)

ani de zile (39)

mai mult decât (20)

o serie întreagă (20)

serie întreagă de (20)

luni de zile (19)

c.      Propoziţiile/frazele candidaţilor analizaţi încep de cele mai multe ori cu următoarele cuvinte:

1 cuvânt

Traian Băsescu Mircea Geoană Crin Antonescu Sorin Oprescu
Nu (239)

Dar (155)

În (131)

Deci (126)

Eu (103)

De (119)

Deci (112)

Nu (106)

În (70)

Am  (66)

Nu (148)

Eu (69)

În (68)

Am (66)

Dacă (44)

Nu (162)

Eu (70)

De (65)

Da (52)

Am (48)

2 cuvinte

Traian Băsescu Mircea Geoană Crin Antonescu Sorin Oprescu
Dragii mei (63)

Vă mulţumesc (39)

De aceea (30)

Vreau să (27)

Pentru că (24)

De aceea (92)

Pentru că (29)

Cred că (22)

Este un (16)

Este o (15)

Am spus (15)

Eu nu (15)

Pentru că (14)

Vă rog (13)

Cred că (13)

De ce  (21)

Pentru că  (19)

Eu nu (15)

Nu am (14)

Sigur că (13)

d.      Dintre candidaţii analizaţi, Sorin Oprescu are frazele cele mai scurte şi Mircea Geoană cele mai lungi:

Traian

Băsescu

Mircea

Geoană

Crin

Antonescu

Sorin

Oprescu

Cuvinte 67.780 43.764 35.402 31.258
Pagini (aprox.) 135 87 70 62
Fraze 4.051 1.977 1.604 2.307
Media cuvintelor în frază 16,7 22,13 22,07 13,5
Cea mai lungă frază 135 222 163 123

Cea mai lungă frază aparţine lui Mircea Geoană (222 de cuvinte): Dacă vom avea un guvern instalat până de Crăciun, dacă acest guvern va putea, până la sfârşit de ianuarie, să vină cu un proiect de buget modificat, în aceeaşi parametrii de deficit bugetar, dar cu priorităţile puse corect – şi mă refer aici la resursele pentru agricultură, subvenţia la timp este o parte a măsurilor anticriză, pentru că agricultura este cea care răspunde cel mai uşor şi mai rapid la un stimulent financiar; doi, dacă vom putea să transformăm garanţiile de stat şi programul „Prima casă”, care este un program în care se învârt apartamente construite în anii ’70, într-un program de construcţie de la zero de locuinţe cu chirie pentru tineri, complet echipate, vom putea să antrenăm sectorul de construcţii, care este un al doilea sector care răspunde repede la un stimul de natură financiară şi fiscală şi, bineînţeles, nu în ultimul rând, să venim în sprijinul IMM-urilor, şi să le ajutăm să găsească acces la creditare şi, la limită, să ne interpunem ca stat pentru a putea să le facem ca pentru următoarele 20 de luni de zile să nu fie în situaţia de a nu-şi încasa factura de la stat şi să încercăm să facem ca băncile din România să înţeleagă că IMM-urile, care sunt clienţi serioşi şi care au dificultăţi de moment, trebuie să fie ajutate, şi nu executate (Radio România Actualităţi, emisiunea: Interviuri electorale, 4 noiembrie 2009, ora 13:30, realizator Simona Mihăescu).

Analiza textelor reprezentând discursurile publice ale celor patru candidaţi la preşedinţie menţionaţi anterior, în intervalul 23 octombrie – 13 noiembrie 2009, ne arată că:

  • Folosind verbe impersonale (cel mai des folosit este trebuie), candidaţii se eschivează de la a-şi asuma proiecte/angajamente concrete, pentru a nu da posibilitatea contracandidaţilor să îi critice sau cetăţenilor să îi evalueze.
  • Cele mai dese referiri ale candidatului Traian Băsescu sunt la România dar şi la Parlament şi partide încercând să îşi asocieze candidatura unui tip de establishment politic în care se va implica. În discursurile publice analizate, candidatul T. Băsescu nu îi menţionează la fel de des pe toţi contracandidaţii ci mai ales pe Mircea Geoană dar şi pe politicienii: Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc. Dintre toţi candidaţii analizaţi, T. Băsescu se raportează cel mai des la partide, mai ales la PSD. Este candidatul din ale cărui discursuri publice reţinem atât raportarea la trecut (greşeli) cât şi la un nou mandat pe care şi-l doreşte la Cotroceni.
  • În ceea ce îl priveşte pe candidatul Mircea Geoană, în discursurile sale din prima parte a acestei campanii, se referă cel mai des la T. Băsescu dintre contracandidaţii în cursa electorală. Este candidatul cu cele mai multe referiri la guvernare discursurile sale accentuând asupra temelor economice (criză, bani, locuri de muncă dar şi agricultură) teme prioritare între preocupările românilor.
  • Preşedintele în funcţie, T. Băsescu, este cel mai des invocat în discursurile candidatului C. Antonescu la Preşedinţie. Candidatul Antonescu ţinteşte în mod evident funcţia de Preşedinte (vezi frecvenţa referirilor) pe care o invocă în toate discursurile rostite până acum în campanie, insistând asupra reprezentării intereselor oamenilor. Mult mai puţine referiri sunt, din această perspectivă, la PNL. Din frecvenţa folosirii unor cuvinte, apreciem discursul electoral al lui Antonescu ca fiind mai tăios decât cele ale contracandidaţilor săi.
  • La rândul său Crin Antonescu este menţionat mult mai puţin în discursurile publice ale candidatului Sorin Oprescu, faţă de referirile acestuia la T. Băsescu sau la M. Geoană. Dese menţiuni regăsim în discursurile electorale ale lui Sorin Oprescu la oameni (promovând conceptul în antiteză cu partidele), la România şi la avantajele unui independent autentic în funcţia de Preşedinte.

Analiza a fost realizată plecând de la discursurile date publicităţii de primii patru candidaţi la Preşedinţia României din acest an, conform sondajelor de opinie. Aceste discursuri au însumat circa 350 de pagini de discurs, mai precis: 43.764 cuvinte în cazul lui Mircea Geoană, 67.780 – Traian Băsescu, 35.402 – Crin Antonescu şi 31.258 cuvinte pentru candidatul Sorin Oprescu.

Materialul complet supus analizei provine din transcripturi ale RADOR şi Agerpres dar şi din paginile de internet ale candidaţilor (ultima accesare vineri 13 noiembrie 2009).

Din punct de vedere metodologic, referitor la dezbaterile TV/radio, nu au fost incluse în analiză textele dezbaterilor în care discursurile candidaţilor au fost foarte întrerupte/fragmentate de intervenţiile moderatorilor sau ale celorlalţi participanţi la emisiuni. În discursurile redate de RADOR sau Agerpres (fost Rompres) au fost eliminate alte intervenţii (reporter) pentru a analiza exclusiv cuvintele rostite de către candidaţi. Cercetarea privind evaluarea conţinutului discursurilor primilor patru candidaţi la Preşedinţia României s-a făcut pe baza unei aplicaţii de analiză lingvistică – statistică proprii iar în reprezentările grafice s-a folosit Wordle.

În reprezentările grafice ataşate privind discursurile celor 4 candidaţi în perioada de campanie electorală analizată, s-au inclus primele 150 de cuvinte în ordinea frecvenţei menţionării, eliminând cuvinte comune din limba română (cuvinte de legătură).

Vom da publicităţii analizele noastre cu privire şi la ultima perioadă de campanie. Reluăm apelul nostru către candidaţii la Preşedinţie să folosească ultima săptămână de campanie pentru a promova idei, soluţii, angajamente concrete pentru un viitor mandat de Preşedinte astfel ca alegătorii să îşi poată forma opţiunea pentru cine va fi Preşedintele României”.

Tags: , , ,

2 Responses to “„Fost”, cuvantul preferat al candidatilor” Subscribe

  1. DonPedro 17/11/2009 at 00:22 #

    Daca TB isi incepe majoritatea propozitiilor/frazelor cu NU iar cuvantul cel mai des folosit este FOST, e clar ca ne sugereaza chiar el cum sa votam in ceea ce-l priveste.

    • Dollo 17/11/2009 at 03:07 #

      da, asta cu NU in fata denota muuult pozitivism 😀

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…