Jaf de rasu-plansu’ la Iasi

J aful de week-end la casele de amanet a intrat in rutina in Romania. Un amarat inarmat cu un pistol cu gaze a atacat azi dimineata o casa de amanet din Iasi, pentru o prada de …300 de lei. Atat era in seiful casei.

Hilara e insa declaratia patronului atacat, care demonstreaza, daca mai era nevoie, ca in Romania nici macar jafurile nu sunt serioase, ca in alte tari civilizate: „Mi-a zis ca-mi tragi in picior, dar io nu m-am speriat ca am vazut ca e pistol cu gazi si stiu ca n-are ce sa ti se intampli daca tragi in picior. Ca pistolul cu gazi e ca un sprei doar cu jiet mai puternic, asa ca am deschis casa si i-am dat banii. S-o speriat cand o vazut ca n-am decat 300 de lei, ca si la mini e criza economica, si o fugit!”.

Daca mai tine mult criza asta economica se duce dracului orice reputatie, zau! Sa nu mai gasesti bani nici macar la casa de amanet, asta chiar e un motiv de ingrijorare.

Etichete: , , ,

5 comentarii la “Jaf de rasu-plansu’ la Iasi” Subscribe

  1. Andreea 25/01/2010 at 15:10 #

    Pai ori a zis pe moldoveneste ori nu, ca nu-mi dau seama 🙂 Banuiesc ca da, motiv pentru care transcrierea haioasa dar adevarata ar fi putut fi: "Mi-o zîs cî-mi traji în chişior, da’ io nu m-am spăriet cî am văzut cî îi chistol cu gazi şî ştiu cî n-ari ci sî ţî sî-ntâmpli dacî traji în chişior. Cî pistolu cu gazi îi ca un şprei doar cu jiet mai puternic, aşa cî am deschis casa şî i-am dat banii. S-o spăriet când o văzut cî n-am decât 300 di lei, cî şî la mini îi crizî ieconomică, şî o fujit!"

    E mai fain spusa decat scrisa 🙂

    • Dollo 25/01/2010 at 17:46 #

      era un moldovean mai orasenizat, avea e-urile indulcite cu i-uri si probabil ca pierduse jumatate din acshient pe drumul spre oras 😉

  2. Andreea 25/01/2010 at 18:19 #

    E ciudata treaba cu accentul asta. Eu sunt moldoveanca dar n-am vorbit niciodata cu accent puternic, cum e pe la Iasi – Suceava, si din cauza asta de fiecare data cand aud oameni vorbind grai moldovenesc autentic, mor de ras. Acum cativa ani era pe la stiri unu care violase o babuta, deci nu vreo fericire, si povestea cum s-a dus peste ea in casa, ea l-a intrebat "Apâi un’ ti duşi, uăi?", iar el i-a acoperit gura si i-a zis "Taşi, taşi"… Eram pe jos, nu alta, chiar daca nu era deloc de ras.

    • Dollo 25/01/2010 at 19:01 #

      Dap, pai de asta ziceam, ca nici lucrurile grave nu scapa de bascalie in Romanica 🙂

  3. Cristea 26/01/2010 at 03:34 #

    Asta mi-aduce aminte de un film cu Depardieu in rolul unui hotz puternic dar prost rau de tot, care se duce sa jefuiasca o casa de schimb si aia nu mai aveau euro ci numai ieni japonezi… Vanzatorii il fac din vorbe pana la urma si pleaca fara sa ia nimik.

    Am o oarecare indoiala ca jafurile intre napastuiti ar fi patentate in Romania.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.