Ati vrut copii, cresteti-i!

Mesajul guvernului catre mame: "V-a placut cand i-ati facut, ha? Acum cresteti-i!" Ce gandeste o mama: "Eu n-am fost la vot. Poate n-am facut bine. Dar ma gandesc acum: daca ma duceam si votam cu Basescu? Ca eram in stare, asa cum au votat si parintii mei pensionari....".

Reducerea indemnizatiei pentru mame sau revenirea la valoarea fixa de 600 de lei, cat era pana acum aproape doi ani, a dat in clocot in ultimele zile laptele lauzelor. S-au facut petitii online, s-au initiat liste cu participante la un viitor posibil protest, se striga pe forumuri indignarea. Cam atat e tot ce pot face ele, deocamdata, din spatele carucioarelor. Frustrarea e cu atat mai mare cu cat laptele e varsat deja pe aragaz. Odata nascut copilul nu mai poate fi bagat inapoi. Nu exista ipoteca pe el, ca sa-l cedezi bancii daca nu ti-l mai permiti. Guvernul se posteaza acum in rolul ginecologilor nesimtiti, care in loc sa ajute femeile sa nasca le striga cu cinism: “dar cand te-a mancat intre picioare ti-a placut, hai?! Acuma te vaiti ca te doare…”. Deh, ce asteptari sa avem de la un guvern in care e o singura femeie, si nici aia n-are copii.
Felicia e fericita mamica a unei Camelii de 3 luni. Era fericita si pana acum si cu siguranta va mai fi si de acum inainte, de vreme ce copilul facut la 39 de ani e incununarea vietii ei. E genul de om care zambeste mereu, bun prin definitie, nestricat de Bucuresti in ciuda anilor petrecuti aici. A ramas insarcinata in perioada in care multe femei corporatiste se gandeau ca in sfarsit legea le avantajeaza. Le dadea 85% din salariu ca sa stea acasa cu copilul. Felicia era corporatista, dar mai presus de toate era dornica sa fie mama.
Felicia – am vrut mult un copil si m-am straduit sa fie totul ok. Si am reusit, la 39 de ani sa am un copil sanatos, la prima sarcina. Dar atunci cand mi-am propus sa fac un copil m-am gandit si cu ce il cresc.
Dollo – si cum ti-ai facut socoteala?
Felicia – simplu, am strans bani. Si eram convinsa ca din 85 la suta din totalul veniturilor ma voi descurca.
Dollo– de cand muncesti?
Felicia – din 1995, doar in presa. Asta inseamna ca am avut concediu doar de vreo 5 ori. Adica in cinci ani. Si ca in primii 8 ani de munca plecam la 8 dimineata la serviciu si ma intoarceam acasa la ora 9 seara.
Dollo – dar statul poate spune ca l-ai cam eludat, in astia 15 ani, cu contributiile sociale, de vreme ce in presa contributiile sociale se platesc doar la veniturile trecute pe cartea de munca. Adica de regula salariul minim pe economie.
Felicia – nu, pentru ca in primii 8 ani am lucrat in Iasi, unde tot salariul era pe cartea de munca
Dollo – deci Bucurestiul te-a stricat 
Felicia – da, doar aici. Desi si la Iasi se proceda la fel, cam la toate ziarele…
Dollo – de cand ai nascut, cum s-a schimbat structura cheltuielilor de familie?
Felicia – prioritatea este fetita noastra care are 3 luni. Noi nu prea ne mai cumparam mare lucru, mai ales ca acum nici nu prea stam pe roze pentru ca mi-am depus dosarul pentru indemnizatie in luna aprilie, iar banii vor veni „in mai sau in iunie”. Asadar am o perioada de 2 luni in care nu am luat niciun ban.Am luat ultimii bani prin martie, de la serviciu, pentru concediu postnatal, adica vreo 70 la suta din ce este doar pe cartea de munca.

Lapte praf+pampers+vaccin = peste 500 de lei lunar

Dollo – deci pe ce se duc banii?
Felicia – laptele praf este vreo 400.000 de lei vechi. O cutie se termina intr-o saptamana. Pampersii (aia la care trebuia sa ma gandesc) costa in jur de un milion – depinde de care iei – si ajung cam doua saptamani.
Dollo – trebuia sa-ti fi facut provizii de pampers de cand ai ramas gravida, sa fi investit in cate o punga lunar… 
Felicia – da, asa ar fi trebuit, sa umplu si camara cu lapte praf. Dar cand ramai gravida, daca vrei un copil sanatos, te duci la doctor macar o data pe luna. Iar eu am fost si la doua saptamani, am facut tone de analize si ecografii. Am un dosar extrem de gros de gravida si aproape toti banii pe care-i luam de la job ii investeam in analize. Restul l-am strans, dar s-au terminat la doua luni de la nastere. Se vede treaba ca n-am stat prea bine cu aritmetica.
Dollo –  deci pampersii si laptele cam 3,2 milioane de lei vechi lunar
Felicia – pe langa asta mai sunt vaccinurile si vizitele pediatrei. Un vaccin costa 3 milioane, cam din doua in doua luni
Dollo – iar dupa cateva luni cheltuielile vor creste pentru ca se diversifica si mancarea, apar alte nevoi.
Felicia – exact. Nu stiu ce voi face. Deocamdata incerc sa ma bucur de fetita si sa nu ma enervez foarte tare
Dollo – daca se revine la indemnizatia fixa de 600 de lei, tu cat pierzi?
Felicia – pai eu, dupa socoteala mea, trebuia sa iau cateva mii de lei noi lunar.
Dollo – cred ca as face moarte de premier la banii astia!
Felicia – da, ii voi da in judecata!I Iau in calcul foarte serios optiunea asta. Eu inteleg sa taie, insa mie imi taie, in felul asta, mult mai mult de 25 la suta. Imi taie aproape suta la suta. Ceea ce nu e deloc just
Dollo – dar ai fi de acord sa taie 25%?

Felicia – as fi de acord sa taie 15 la suta, ca la pensionari. Inteleg ca e criza, nu se poate, nu s-au descurcat cu FMI. Dar sa nu ia de la gura copilului. Nu mi se pare normal ca o femeie care castiga 6 milioane de lei sa ia aceeasi indemnizarie ca si mine. Eu am contribuit la stat cu mult mai mult decat una care a castigat 600 de lei pe luna. Nu e firesc sa le pui pe toate pe acelasi palier.

Dollo -pai asta e discutie veche, de cand faceau toti tiganii copii pentru ca oricum primeau 6 milioane de lei indiferent de venit.

Felicia – si asa vor face si de acum. Romanii n-or sa mai faca deloc. Sunt tare suparata!

Daca ma duceam la vot si-l votam pe Basescu? Eram in stare!

Dollo – privind inapoi, daca ar fi sa faci ceva altfel, ai face?
Felicia – pai copil oricum cred ca as fi facut, pentru ca imi doream foarte tare. Poate as fi strans mult mai multi bani daca as fi putut…
Dollo – statul poate sa spuna ca daca oricum ti-l doreai, nu trebuie sa te bazezi pe el…
Felicia – pai doar nu era sa ma bazez pe pensia mamei!
Dollo – sau pe tatal copilului
Felicia – da, dragul de el. Avem o firma mica, e la inceput nu merge cine stie ce, numai contabila costa 3 milioane lunar.
Dollo – cat laptele si pamperii copilului…
Felicia – totusi, una e sa cresti un copil relaxat si alta gandindu-te de unde sa iei bani. O sa caut un job part time, insa nu mi se pare firesc in conditiile in care am muncit ani in sir de dimineata pana noaptea. Eu sper din tot sufletul sa nu fie 600 de lei din nou. Iar daca ar fi sa ma intorc la munca, mare afacere nu as face. Nu cred ca mi se va mai da salariul dinainte si bona e vreo 10 milioane de lei.
Dupa o pauza
Felicia – stii, eu n-am fost la vot. Poate n-am facut bine. Dar ma gandesc acum: daca ma duceam si votam cu Basescu? Ca eram in stare, asa cum au votat si parintii mei pensionari.
Dollo – ai fi fost mai indreptatita sa protestezi, chipurile.
Felicia – oricum, ma bucur foarte tare de Camelia, care mi se pare a fi premiul vietii mele. Nu stiu daca mamele au puterea sa schimbe ceva, dar sunt sigura ca vor face totul ca sa aiba copii sanatosi

La final Felicia mi-a trimis un proiect de ordonanta de criza. Dar nu stie daca se va si aproba sau e doar o varianta de lucru.

Tags: , , ,

25 Responses to “Ati vrut copii, cresteti-i!” Subscribe

  1. Andreea 17/05/2010 at 21:27 #

    Stimate domnule "pap" (probabil ca asta e ocupatia dvs, pare sa vi se potriveasca de minune), poate nu ati inteles, dar aici e vorba de bani pentru care s-a muncit si s-a platit foarte multi ani, si foarte multi bani. Nu stiu cum aveti nesimtirea atat de crasa incat sa emiteti judecati de valoare asupra unor persoane pe care nu le cunoasteti si asupra unui fenomen pe care, evident, nu il intelegeti. Probabil ca obrazul prea gros si mintea prea subtire va stau in cale, dar macar puneti-va problema ca s-ar putea ca tocmai dvs sa cereti la un moment dat aceasta indemnizatie in locul mamei copilului dvs. Sau poate ne faceti o favoare si nu procreati!

  2. cris 18/05/2010 at 16:38 #

    cam cu intarziere, dar vreau si eu sa spun ceva ….

    felicia, sunt in aceeasi situatie … copilul vine in 2 luni, este dorit si mai mult decat exact planificat si nu in ultimul rand si din pdv material, financiar, contracte, joburi samd. te inteleg perfect.

    din intamplare, un joc al sortii, noi ne aflam in alta tara, in austria, unde chiar se exagereaza cu protectia si drepturile acordate mamicilor in devenire si institutiei familiei in general.

    la inceputul sarcinii cand am fost confruntata cu legislatzia in vigoare, eram cam socata – pat in birou, concediu suplimentar, asistenta medicala speciala, NO WAY ore suplimentare, 5 luni de stat acas cu salariu 100% (nu din motive medicale) si inca 6 cu 80%. hm, i-am cam luat la misto. in lunile de sarcina aici, am inteles principiul. ce-i drept inca nu am lejeritatea femeilor de aici in a ma bucura de aceste drepturi si facilitati. nu e ipocrizie, pur si simplu nu sunt obisnuita cu atata bunavointza.

    dar asta nu e pomana (pap), este oare pensia dupa 40 de ani de munca o pomana? nu! asta inseamna civilizatzie si respect, in situatia data.

    stiu ca noua romanilor ne este extrem de greu sa acceptam si intzelegem principiile de baza ale unei societati civilizate si ne este foarte usor sa aruncam cu noroi (pap).

    600 RON pt mama + nou nascut in Ro este ridicol oricum: preturile pt pampers, lapte praf, accesorii, sunt usor mai ridicate ca in austria spre ex., iar vizitele la medic neonatolog/pediatru sunt o calomnie, o RUSHINE! imi aduc perfect aminte de prima mea sarcina in Ro, acum 7 ani….si imi dau seama cat de "la o aruncatura de batz" de aceasta situatzie ne aflam si noi, daca soarta nu ne-ar fi adus intamplator pe alte meleaguri unde guverneaza legile civilizatziei.

    felicia, bafta, lupta! e dreptul tau la un trai civilizat!

Leave a Reply

Oldies but goldies

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni