Cheile Dambovicioarei, proaspat asfaltate

O tura de trei ore dus, trei ore intors, un soare cald si niste culori de toamna tarzie. Costa 2 lei daca vreti sa le treceti cu masina, si e gratis cu piciorul

Daca aveti o zi libera, trei ore dus, trei ore intors (dinspre Bucuresti), dati o tura pana la Cheile Dambovicioarei. Sunt asfaltate proaspat. Costa 2 lei de persoana daca vreti sa le treceti cu masina, si e gratis cu piciorul. Bonus – un soare cald si niste culori de toamna pe care nici Tonitza nu le-ar fi nimerit mai bine. Si n-aveti nevoie nici de cauciucuri de iarna 🙂

Pentru turistii din Bucuresti, drumul pana acolo poate fi parcurs fie pe Autostrada A1, pana la Pitesti, apoi spre Campulung Muscel, Rucar si Cheile Dambovicioarei. Fie pe DN1 pana la Brasov, apoi sa traversati muntii inapoi dinspre Bran, Moeciu, Cheile Dambovicioarei. E mai lunga varianta 2, si mai aglomerata (cel putin pe Valea Prahovei), dar traversarea muntilor dinspre Bran ar putea fi chiar mai frumoasa decat traseul 1. Pentru o excursie de o zi merita mai degraba varianta cu autostrada.

Etichete:

2 comentarii la “Cheile Dambovicioarei, proaspat asfaltate” Subscribe

  1. mircea 09/11/2010 at 01:52 #

    Ce vine aia " 2 lei de persoana, daca mergi cu masina"? Unde sint taxate masinile (poduri, autostrazi, feriboturi etc) taxa e pe masina, nu pe numarul de pasageri… Suna a taxa de smecher….

    • Dollo 09/11/2010 at 13:08 #

      Da, dubios, ba chiar cand ne-am plimbat noi pe acolo tocmai era „taxat” un autocar plin cu turisti. E ciudat ca daca alegi sa mergi pe jos si sa-ti lasi masina la intrare, nu te costa nimic… Va trebui sa aprofundam chestiunea 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.