Bale de la Piedone, presarate de politia comunitara

Armata politistilor comunitari din sectorului 4 - 600 de oameni - ordonata de Piedone in intersectii ca sa-i presare flori in cale cortegiului lui Paunescu

Ma intrebam aici la ce ne folosesc atatia politisti comunitari in Bucuresti, unde fiecare primar de sector si-a format cate o armata proprie cu bani de la buget. Azi am aflat una dintre intrebuintari. Piedone, primarul sectorului 4, s-a imbracat cu puloverul ala negru, cu pantofii cu cioc, si-a pus cocarda tricolora cu care se impopotoneaza ori de cate ori are el impresia ca trebuie sa emotioneze babele din Piata Sudului, si a salutat cu mana deasupra burtii intrarea cortegiului funerar al lui Adrian Paunescu pe teritoriul sectorului 4, in drum spre Cimitirul Bellu.

OK, daca asa a simtit omul, pe motiv ca „Personal, ca admirator al versului şi personalităţii acestui poet, veşnic de pază la promovarea şi conservarea valorilor şi spiritului naţional, sunt trist la pierderea celui care a găsit întotdeauna rima potrivită sufletelor noastre. Adrian Păunescu se alătură marilor personalităţi ale literaturii acestui neam, continuând să ne fie alături mereu, de fiecare dată când îi vom murmura cu inimile nostre versurile. Dumnezeu să-l odihnească !”, foarte bine ca s-a asezat in mijlocul drumului si l-a plans pe poet.

Dar politistii comunitari ai sectorului, aia 600 sau cati or mai fi, ce vina au avut? „Primarul a dispus ca toate efectivele Poliţiei Comunitare Sector 4 să se afle în teren, în toate intersecţiile din Sector pe care le-a parcurs cortegiul funerar, până la intrarea în cimitir. În semn de respect şi preţuire pentru personalitatea, opera şi forţa cu care  Adrian Păunescu a iubit cu tot sufletul şi a hrănit cu versul său România şi românii, poliţiştii comunitari din Sectorul 4 au presărat flori în calea cortegiului”. E?

De unde stiu? Pai de la biroul de presa al Primariei sectorului 4, care nu putea sa treaca sub tacere gestul primarului, ca doar nu de aia l-a facut. Deci a emis un comunicat, cu cele trei poze, prin care a anuntat … „ultima realizare a edilului”.

P.S. Si daca tot scriu iar de moartea si inmormantarea poetului, ma intrebam azi, cand am vazut la stirile de dimineata toata tevatura din Cimitirul Bellu de ieri, oare cum se face loc pe celebra alee a scriitorilor? Ca de 20 de ani tot aud ca Cimitirul Bellu e un monument istoric, inchis noilor inmormantari, din lipsa de spatiu. Ca in cimitirele din Bucuresti in general nu mai e loc decat in picioare. Si totusi, Paunescu a fost ingropat intr-o cripta pe aleea asta. La fel si cativa actori morti in ultimii ani. Cum? S-au mai strans unii intr-altii alde Eminescu, Nichita Stanescu?

Etichete: , ,

2 comentarii la “Bale de la Piedone, presarate de politia comunitara” Subscribe

  1. GeorgeL 09/11/2010 at 02:36 #

    Mda… balos de-a dreptul. Cred ca a fost si la pomana 😀

    • Dollo 09/11/2010 at 13:09 #

      O fi fost o pomana? 🙂 Oricum, Piedone cica tine regim, deci nu se stie daca a mancat la pomana.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

O masă cinstită la cea mai umană închisoare din lume

curte

Halden este cea mai nouă închisoare din Norvegia, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de viață ca în libertate

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.