Ceasu rău, pisica neagră

Azi 13 decembrie am cules-o de pe străzi, vaccinat-o, sters-o de munci, încălzit-o, hrănit-o și mângâiat-o. E fetiță, e neagră, și așteaptă un nume

Acuma stă înfișurată într-un tricou, în poala mea, și-mi transmite vibrațiile torsului ei liniștit în burtă. Are 500 de grame, e neagră tuci, miorlăie de parcă s-ar fi sfârșit lumea, are gheare albe și lungi care-i ies din negrul lăbuțelor precum dinții strălucitori ai negrilor într-un zâmbet. Nu știu ce nume să-i dau, dar doctorița veterinară când a văzut-o i-a zis Somalia. Când a început să strănute și să-i curgă și mucii a devenit Auschwitz. A, și e fetiță.

Azi, 13 decembrie, am adoptat-o oficial. Stătea ghemuită pe marginea șoselei, lângă un șantier din cartier. Când am văzut-o cum miorlăia și dârdâia am luat-o în brațe. Era plina de nisip. Muncitorii de la șantier mi-au strigat s-o iau acasă, că o calcă mașinile acolo, și nici nu vrea să mănânce. „Noi i-am dat salam, dar nu vrea, o să moară de foame dacă n-o ia cineva!”, mi-a strigat un nene care punea niște dale de beton la intrarea în blocul tocmai finisat.

Am luat-o, am plimbat-o până la poștă unde aveam treabă, am adus-o acasă și i-am dat niște lapte. A lipăit de două ori cu limba prin el și n-a mai vrut. S-a așezat pe laptop, în zona unde procesorul încălzește carcasa, și de câte ori am încercat să-i fac poză m-a refuzat cu încăpățânare. Cred că nu vrea să rămână dovezi ale imaginii ei șifonate de acum.

După vreo jumătate de oră am dus-o la doctor. A încasat direct trei injecții în curul slăbănog, a protestat, a strănutat. I s-au șters urechile, și a primit o punguță de mâncare de pisici pe bază de pește, care cică ar trebui să-i placă.

Pentru că e răcită cobză, o să mai sufere câteva zile niște injecții. Așa că n-ar fi drept pentru cariera ei viitoare sa-i dăm de acum un nume care s-o discrimineze. Mă gândesc că la un moment dat se va împlini și ea, și n-o să-i pice bine s-o strige copiii pe stradă Somalia. Voi ce ziceți? Aștept sugestii.

Ziua a doua:

Etichete: ,

17 comentarii la “Ceasu rău, pisica neagră” Subscribe

  1. Mihaela 07/11/2012 at 00:03 #

    Mereu aveam pisici tarcate,colorate,imi doream totusi o pisica neagra ,neagra,fara vreo alta pata ,a aparut in sfarsit ,un motan ,o frumusete de baiat -Negrotei,
    Eu le botezam dupa cum ma inspira moaca lor,iti vine asa,deodata si ii zici….si asa ramane.
    Oricum ,va fi o pisicuta foarte dragalasa.
    Toshiba ,i se potriveste.
    Sa auzim numai de bine!

Trackbacks/Pingbacks

  1. Ziceți-i pe nume | Dollo zice Bine - 21/12/2010

    […] Pisica a împlinit o săptămână și 160 de grame de când e la noi. După ce i-a trecut răceala a devenit o pasionată alergătoare prin casă. Patinează pe gresie și derapează pe parchet. Se bate cu orice i se mișcă în față și miaună ca din gură de câine ori de câte ori vede pe cineva în bucătărie. Ieri a făcut cunoștință și cu Eros, un retriver imens care era la veterinar, în așteptarea stăpânului. […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Povești de la capătul lumii

vapor expeditie antarctica

Fin del mundo – sau curul lumii cum îi mai zic argentinienii – e la fel de scump ca Londra. Dar au pinguini, lei de mare și balene în fața casei.

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.