Ceasu rău, pisica neagră

Azi 13 decembrie am cules-o de pe străzi, vaccinat-o, sters-o de munci, încălzit-o, hrănit-o și mângâiat-o. E fetiță, e neagră, și așteaptă un nume

Acuma stă înfișurată într-un tricou, în poala mea, și-mi transmite vibrațiile torsului ei liniștit în burtă. Are 500 de grame, e neagră tuci, miorlăie de parcă s-ar fi sfârșit lumea, are gheare albe și lungi care-i ies din negrul lăbuțelor precum dinții strălucitori ai negrilor într-un zâmbet. Nu știu ce nume să-i dau, dar doctorița veterinară când a văzut-o i-a zis Somalia. Când a început să strănute și să-i curgă și mucii a devenit Auschwitz. A, și e fetiță.

Azi, 13 decembrie, am adoptat-o oficial. Stătea ghemuită pe marginea șoselei, lângă un șantier din cartier. Când am văzut-o cum miorlăia și dârdâia am luat-o în brațe. Era plina de nisip. Muncitorii de la șantier mi-au strigat s-o iau acasă, că o calcă mașinile acolo, și nici nu vrea să mănânce. „Noi i-am dat salam, dar nu vrea, o să moară de foame dacă n-o ia cineva!”, mi-a strigat un nene care punea niște dale de beton la intrarea în blocul tocmai finisat.

Am luat-o, am plimbat-o până la poștă unde aveam treabă, am adus-o acasă și i-am dat niște lapte. A lipăit de două ori cu limba prin el și n-a mai vrut. S-a așezat pe laptop, în zona unde procesorul încălzește carcasa, și de câte ori am încercat să-i fac poză m-a refuzat cu încăpățânare. Cred că nu vrea să rămână dovezi ale imaginii ei șifonate de acum.

După vreo jumătate de oră am dus-o la doctor. A încasat direct trei injecții în curul slăbănog, a protestat, a strănutat. I s-au șters urechile, și a primit o punguță de mâncare de pisici pe bază de pește, care cică ar trebui să-i placă.

Pentru că e răcită cobză, o să mai sufere câteva zile niște injecții. Așa că n-ar fi drept pentru cariera ei viitoare sa-i dăm de acum un nume care s-o discrimineze. Mă gândesc că la un moment dat se va împlini și ea, și n-o să-i pice bine s-o strige copiii pe stradă Somalia. Voi ce ziceți? Aștept sugestii.

Ziua a doua:

Etichete: ,

17 comentarii la “Ceasu rău, pisica neagră” Subscribe

  1. Mihaela 07/11/2012 at 00:03 #

    Mereu aveam pisici tarcate,colorate,imi doream totusi o pisica neagra ,neagra,fara vreo alta pata ,a aparut in sfarsit ,un motan ,o frumusete de baiat -Negrotei,
    Eu le botezam dupa cum ma inspira moaca lor,iti vine asa,deodata si ii zici….si asa ramane.
    Oricum ,va fi o pisicuta foarte dragalasa.
    Toshiba ,i se potriveste.
    Sa auzim numai de bine!

Trackbacks/Pingbacks

  1. Ziceți-i pe nume | Dollo zice Bine - 21/12/2010

    […] Pisica a împlinit o săptămână și 160 de grame de când e la noi. După ce i-a trecut răceala a devenit o pasionată alergătoare prin casă. Patinează pe gresie și derapează pe parchet. Se bate cu orice i se mișcă în față și miaună ca din gură de câine ori de câte ori vede pe cineva în bucătărie. Ieri a făcut cunoștință și cu Eros, un retriver imens care era la veterinar, în așteptarea stăpânului. […]

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

eu-oficials

Jurnaliști europeni cer Comisiei Europene să-i apere de bogați, de politicieni și de ura cititorilor. UE știe că moartea presei = sfârșitul democrației, dar habar n-are ce e de făcut nici pentru salvarea uniunii, nici a presei.

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.