Micul mare dejun nu mai e la modă

Cica micul dejun consistent, propovăduit de dieteticieni, și de mamele grijulii, nu e deloc așa de recomandat cum se credea.

O gașcă de cercetători germani a descoperit că micul dejun consistent, propovăduit până nu demult și de dieteticieni, și de mamele grijulii, nu e deloc așa de recomandat cum se credea. Cică ar fi doar o grămadă de calorii la care se adaugă alte grămezi la prânz, cină și gustările de peste zi.

Nu fac parte dintre ăia care mănâncă mult la micul dejun. De fapt programul mi-e de așa fel că „micul dejun” e cam la prânz, iar atunci când e musai să mă trezesc devreme și să plec de acasă mi-e greu să îndes pe gât ceva mâncare, doar pentru că „nu e bine să începi ziua cu burta goală”. Așa că de regulă micul dejun la mine e cafeaua, cu ceva pe lângă: fructe, o bucată de prăjitură sau ceva care există deja pregătit dinainte și poate fi înfulecat adesea în picioare sau cu ochii în computer. Nu am suficientă determinare ca să pregătesc pe îndelete un mic dejun ca la carte: omletă cu suncă sau clătite sau tartine cu unt și dulceață sau ou fiert etc.

Excepție sunt zilele în care programul mi-a fost așa de aiurit încât nu am mâncat aproape toată ziua, iar când am făcut-o a fost ceva care nu mi s-a părut satisfăcător. În noaptea care urmează unei astfel de zile visez invariabil că mănânc, iar dimineața mă trezesc cu o foame în gât, încât aș mânca și o friptură la grătar cu cartofi și murături. (Asta nu e o exagerare, e un obicei pe care-l avea un cunoscut într-o vreme, care se trezea de la 6 dimineața, își pregătea friptura cu tot cu garnitură și mânca tacticos până pe la 7.30 când pleca la birou. Aia era masa lui toată ziua. Mai mânca aseara când ajungea din nou acasă. Ce pot să zic, ăla maț serios!)

Revenind la studiul nemților, se pare că ei au descoperit că micul dejun consistent nu-ți dă energie pentru toată ziua – cum ne zicea nouă mama cu mâinile în șold, în pragul bucătăriei – ci doar îți adaugă o halcă consistentă la caloriile mâncate peste zi. The New York Times citează studiul realizat pe 280 de persoane obeze și alte 100 considerate „normale” și concluzionează că alimentele responsabile de calorii multe se numără printre cele preferate de majoritatea la micul dejun, adică: pâine, ouă, iarut, brânză, cârnați, marmeladă, unt. Asta înseamnă, așadar, că mâncând un mic dejun mai modest nu faci nimic rău, ci doar îți reduci șansele la obezitate, micșorând numărul caloriilor pe care le vei adăuga în ziua aia.

Oamenii care mănâncă, de exemplu, 400 de calorii la micul dejun, nu vor ține cont de asta la următoarele mese, după cum arată studiul, ca să reducă aportul de calorii pe toată ziua. Ci vor mânca bine și la prânz și la cină.

Gândindu-mă la mine, de exemplu, n-aș fi de acord cu teoria asta. Pentru că dacă am mâncat consistent într-o anumită perioadă a zilei, dimineața, la prânz sau la altă oră, probabilitatea să mai încarc mațul la fel de mult în aceeași zi parcă nu mai e așa de mare. Dar, ce să zic, or ști cercetătorii germani mai bine.

Voi ce ziceți?

Tags:

5 Responses to “Micul mare dejun nu mai e la modă” Subscribe

  1. Adrian 01/02/2011 at 16:06 #

    Astia bat apa in piua, dovada ca habar nu au despre subiect. Tot felul de universitati „de prestigiu” isi dau cu presupusul intr-un „studiu al cercetatorilor”. Eu unul m-am cam saturat sa ii aud si sa-i citesc…plus ca fiind inginer la origine, doar auzind numarul de subiecti (380) deja ma duce cu gandul la o eroare statistica importanta… Si de cand e iaurtul calorigen?

  2. mircea 01/02/2011 at 21:25 #

    Io credeam ca lipsa miscarii ingrasa. Daca dai la baros toata ziua si vii la lucru nemincat, pina la prinz esti ametit de foame. Daca dai click-uri cu mausul toata ziua si dimineata bagi 4 oua cu sunca, faci curul cit China. Parerea mea…

    • Dollo 01/02/2011 at 22:01 #

      Adrian – daca iaurtul e cu dulceata… 😉
      Mircea – si parerea mea e la fel. Partea proasta e ca in ziua de azi la baros au ramas putini. Toti se inghesuie la click-uri …:D

  3. Adrian 02/02/2011 at 09:54 #

    Pai pe acelasi principiu si salatele si legumele papate cu sos de maioneza ingrasa. Adicatelea, cum zice Mircea, orice ingrasa daca nu consumi. Si chiar, da-i transeistului dimineata fulgi cu lapte ca ti-i zboara in fata 🙂

    • Dollo 02/02/2011 at 10:39 #

      Adrian, cred ca cercetatorii aia cand au studiat grupul n-au luat din toate categoriile sociale. Or fi luat doar din aia care se lupta cu mouse-ul toata ziua, la birou, si care au timp sa participe la studii din astea 😉

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.