A fine day

Ca orice femeie, am intrat în benzinărie pe acolo pe unde se ieșea, deci am încurcat traficul. Încercând să-l descurc, sub privirile atente ale tuturor șoferilor de sex masculin care stăteau cu mâinile pe ... pompe, am nimerit bot în bot cu un Opel cu gene! Am început să râd de genele lipite de farurile ăluia, în timp ce șoferul se uita încruntat la mine. Eram personificarea zicalei populare „râde ca proasta la p.la!”.

A început cu un drum la benzinărie, că piuia lampa aia roșie pe bord, de sete.

Ca orice femeie, am intrat în benzinărie pe acolo pe unde se ieșea, deci am încurcat traficul.

Încercând să-l descurc, sub privirile atente ale tuturor șoferilor de sex masculin care stăteau cu mâinile pe … pompe și-și umpleau rezervoarele, am nimerit bot în bot cu un Opel cu gene! Ca astea din imagine.

Am început să râd de genele lipite de farurile ăluia, în timp ce șoferul, un tip bronzat și chel, se uita încruntat la mine. Eram personificarea zicalei populare „râde ca proasta la p.la!”.

Până la urmă am reușit s-o bag cu spatele, cam câș, la o pompă, unde m-a asistat patern un angajat al Petrom, care mi-a pus și benzină.

Când să plătesc, n-a fost bun cardul CEC. Noroc că aveam cash.

Am dat buzna apoi la un ING self bank din cartier, ca să scot alți bani, că aveam treabă cu ei.

Când am intrat în self bank, iar m-a apucat râsul. În fața computerului de la care-ți plătești facturile sau faci operațiuni bancare era așezat un scaun imens din lemn, din categoria Alice în Țara minunilor. Puteau să stea doi-trei oameni cu fundul lat pe el. Dar stătea numai o doamnă, care ținea de lesă un șoricar. Câinele părea și mai mic la piciorul scaunului pe care stătea stingheră și doamna. Imaginea merita pozată, dar în bancă n-ai voie.

După asta, în drumul meu spre destinația în care trebuia să cheltuiesc banii, am nimerit și peste un CEC, așa că am zis să văd totuși de ce nu a mers cardul la benzinărie.

Bag cardul, bag PIN-ul, nimic! Mă uit pe el, scria că expiră în 05/11, adică în luna mai a lui 2011.

Intru în bancă, o întreb pe una doamnă de la ghișeu, zice că nu se poate, că trebuie să mai fie valabil. Io zic că nu merge. Îmi cere și ea să tastez PIN-ul, vede că nu merge. Se miră. Mă pune să fac o cerere, ca să-mi trimită aici cardul cel nou de la sucursala care-l emisese pe ăla vechi (adică din alt oraș).

Zic păi nu trebuia să-mi emiteți automat altul? Să mi-l trimiteți acasă?

Nope, zice doamna, alte bănci poate, noi nu.

Fac cererea, o înmânez doamnei, și ea zice: da, dar între timp am verificat și figurează ca trimis.

Unde, zic? Dacă tot nu faceți ce fac alte bănci…

Păi nu știu, dar așa figurează.

Doamna se ambalează și-și sună superiorul. Și-i zice că așa, și pe dincolo, și că de ce nu merge cardul? Că luna mai nu se duse încă. Ăla îi dă niște răspunsuri standard (că de aia era șef) care pe doamnă nu o mulțumesc, și pentru că tot insista, ăla îi zice „dar ce te ambalezi așa?”.

Ea nu se mai ambalează și închide. Îmi zice să mai trec săptămâna viitoare într-o zi să vedem, poate se rezolvă. Ea o să încerce.

Când am ajuns acasă în sfârșit am verificat pe Goagăl ce e cu genele astea la mașini. Și am aflat că e ultima modă. Vă dați seama ce distracție va fi acuma în trafic? Nu se va mai circula bară la bară, ci gene la bară.

Una peste alta zic că a fost o vineri măcar amuzantă, nu credeți? La voi cum fu?

Etichete: , , , , ,

8 comentarii la “A fine day” Subscribe

  1. Béranger 21/05/2011 at 01:17 #

    Alaltăieri, joi, am observat şi eu aberaţiile alea de băncuţe imense de la ING. Neşte căcaturi.

    Dar CEC-ul suge la greu…

    • Dollo 22/05/2011 at 10:52 #

      Da, suge din 1864

  2. Escu 21/05/2011 at 10:01 #

    CEC-ul suge la greu, de acord cu Béranger. Bine ca mi-ai zis, am si eu un card la CEC, dar e business, expira anul asta..sa vezi ce ma cert cu ei :))

    • Dollo 22/05/2011 at 10:53 #

      Nu stiu cum e ala bussines, dar si al meu fusese facut de una din firmele la care am lucrat o vreme. Si de atunci am ramas cu el…

  3. mircea 21/05/2011 at 16:25 #

    Cica azi e ziua judecatii, d’aia ti s-au intimplat toate astea!

    • Dollo 22/05/2011 at 10:52 #

      Pe mine m-au judecat, deci, cu o zi inainte, ca astea s-au petrecut vineri 🙂

  4. Xanaxdu 23/05/2011 at 11:25 #

    Nu ma leg de ziua ta fericita, am altceva de comentat (deh, fiecare cu ce-l doare): am intrat pe situl cu pricina, si poare tie ti-a scapata esenta „Pink carlashes available – lips coming soon”. Ma gindesc deja ce lips s-or fi potrivind masinii mele de firma. Poate mai bine niste limbi?

    • Dollo 23/05/2011 at 11:50 #

      :)) uite buzele mi-au scapat intr-adevar, dar cred ca unei ștrengărițe de 1,2 l ca a mea, de exemplu, dacă i-aș pune niște gene ar da musai bine și o limbă scoasă așa, sfidând traficul 🙂 Nu știu dacă la mașina de firmă s-ar potrivi asemenea „farduri”, de regulă alea de firmă sunt cam obosite, săracele, de cât sunt călărite în interes de serviciu. Poate niște buze strepezite de stres? 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.