Cititorii mei sunt mai fotogenici ca ai altora

Pe 2.01.2012 inaugurăm datina pozelor trimise de cititori, cu ce le-a făcut lor sărbătorile speciale. Ediția de anul ăsta s-a încheiat, dar vă aștept după Apocalipsă, pe 2.01.2013.

Aș vrea să spun că inaugurez acum o tradiție Dollo, dar am băut destul zilele astea ca să fiu mai lucidă azi 🙂 Mi-ar plăcea să fie o tradiție, dar asta depinde de voi, cititorii mei. Pentru că după cât am putut să constat deja de doi ani de când ne cunoaștem, publicul meu nu e fan interactivitate.

Cu mici excepții. Prin urmare, postez acum fotografiile trimise de o mică parte din cititorii mei. Să-i numesc nucleul dur al audienței? Nu, îi voi numi doar „cei care au avut curajul să participe la prima ediție”. Peste un an facem alta, sunt sigură că ăia care nu au trimis acum își vor fi ros unghiile de invidie până atunci și vor aștepta cu nerăbdare startul meu ca să dea send la poze 🙂

Așadar, în ordinea în care le-am primit, ca să recunoaștem cumva și promptitudinea:

Alina, zice că „mă cunoaște” de când am scris despre deszăpezirea maidanezilor de la Glina. Eu i-am descoperit blogul de curând și-mi place. Mai ales că avem câteva chestii comune… Și de pisicile ei, Zât și Sfoara, îmi place. Și că ornează salata de boeuf ca mama 🙂

    

 

 

 

 

 

Pe Ioana am descoperit-o în 2011, după ce tot ea m-a descoperit pe mine mai întâi. Îmi place că e o mamă rațională și o profă pasionată. De altfel scrisoarea de titularizare pe post a fost imaginea pe care mi-a trimis-o, pentru că asta i-a făcut ei sărbătorile frumoase. Dacă intrați pe blogul Ioanei o să vedeți că le-a avut și mai frumoase, prin Rouen și nu numai. Plus că mi-a promis că se gândește la mine de Revelion, când degustă o langustină…

Cu Clementina mă știu de când eu eram ziaristă la Cotidianul, iar ea tânără manager public școlită prin UK. De anul ăsta ea va fi un soi de „first mum of Dubai”, adică va conduce Dubai Mums Coffee Morning, o întâlnire informală cu mame și viitoare mame, în special expate din minunata țărișoară în care își petrec concediile vedetele de pe la noi. Clementina trăiește acolo deja de aproape doi ani, după ce a tot încercat să reformeze administrația publică din România. Cam asta ți se întâmplă dacă nu reușești 🙂

Camelia este minunea Feliciei și a lui Marian, familia care mă citește pe mine și încearcă rețetele mamei. Cu Felicia am împărțit zile bune la EVZ, pe vremuri, acum împărțim doar păreri pe messenger. Ea este cea mai pozitivă persoană pe care o cunosc eu.

 

 

Pe domnul George Lăcătuș l-am cunoscut demult, la Curierul național, pe vremea când nu se inventase termenul „rom” și el era jumate țigan și jumătate viitor ziarist 😛 Între timp a ajuns un ziarist complet, președintele Asociației Jurnaliștilor Romi, dar mănâncă tot cum îi gătește mama lui de la Râmnicu Sărat. Citez: „cea mai bună friptură de Crăciun o prăjește mama mea în cratița ei veche din aluminiu, care din cauza deselor prăjeli îndurate s-a înnegrit. Cea mai gustoasă cafea de Crăciun o prepară tot mama mea, într-un ibric. Rezultatul e o cafea savuroasă, plină de caimac”.

Victor este fiul lui Alin și al Danielei, care concura cu Toshiba la greutate când s-a născut, anul trecut pe vremea asta. Între timp a depășit-o pe Toshiba, dar din ce povestește tac-su se potrivesc la boacăne. Pentru că s-a născut prea devreme și a stat primele trei luni din viață în spital, ca să crească, părinții lui au rămas cu sechele de atunci: „îmi măsor anul în kg-le lu fimiu, și miile de poze făcute”.

Deci, peste câteva zile Victor va împlini 12 kg 🙂

 

 

Și la final vă ofer câteva poze făcute de mine în Piața Constituții (fără Nuți), de Revelion. Și vă aștept cu ale voastre la anul, pe 2 ianuarie 2013, la ediția a 2-a 🙂 Dacă nu vine apocalipsa, of course. Sau mai ales dacă vine, cu poze despre ea.

     

Etichete: , , ,

11 comentarii la “Cititorii mei sunt mai fotogenici ca ai altora” Subscribe

  1. Ale3n 02/01/2012 at 14:17 #

    frumos scris. multumesc ca ma trezesc in fiecare dimineata citindu-ti blogul

    • Dollo 02/01/2012 at 17:09 #

      Sper că nu cu noaptea-n cap 😛

  2. tanase elena 02/01/2012 at 16:03 #

    La multi ani! Un an nou plin de iubire, fericire si dorintele sa-i devina realitate!
    Te-am „descoperit” in perioada recenzoratului, continui sa te citesc zi de zi, imi plac la nebunie toate scrierile tale, esti talentata si cu un ascutit spirit de observatie al realitatilor de pe aici si de pe dincolo (din afara tarisoarei noastre), te admir, cind aveam 18 ani , asa visam sa devin in ale „scrisului”…..
    Sa traiesti!

    • Dollo 02/01/2012 at 17:08 #

      Mulțumesc Elena, La mulți ani!

  3. Ioana 02/01/2012 at 16:50 #

    Merci de „recenzie”, dar puteai sa pui si „poza” de la rectorat, ca am dat-o anonima:) Ca tot vorbeai de fotogenie, mie mi se pare tare faina:)

    • Dollo 02/01/2012 at 17:08 #

      Eu am primit doar una de la tine – scrisoarea, mi-ai mai trimis și alta?

  4. Ioana 02/01/2012 at 17:47 #

    Nu, mai, de scrisoarea / poza aia (singura, unica) vorbeam, ca aia mi-a facut mie Craciunul si Anul Nou:). Ai zis ca imagini despre perioada asta, si scrisoarea aia e „imaginea” sarbatorilor de sfarsit de an pentru mine:)

    Si sa stii ca m-am gandit la tine cand am mancat cele 5 langustine regulamentare, ca atatea am avut per capita, restul am completat cu creveti:)

    • Dollo 02/01/2012 at 21:18 #

      Parcă și eu am simțit ceva :))

  5. Alina Drăgan 02/01/2012 at 20:17 #

    Asa deci…noi inghetam in frig asteptandu-va si voi va uitati la Revelionul Poporului, acasa, la caldurica…ntz! ntz! ntz 😛

    • Dollo 02/01/2012 at 21:17 #

      Pentru poză, ce nu face omul 🙂

  6. Litereşicifre 03/01/2012 at 03:37 #

    Dollo, mă bucur mult că-ţi place blogul meu!

    Cred că ornatul salatei de boeuf era o chestie artistică pe vremuri, când toate minunile culinare se făceau în casă, cu reţete încercate, transmise cu mândrie între gospodine şi cu un amestec de tortură şi satisfacţie… Crăciunul ăsta chiar am făcut totul în casă, cum făcea mama când dădea petreceri de Sărbători 🙂 Iar salata boeuf a fost „la pièce de résistance”.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Moarte chiaburilor din sănătate!

Rares Nechifor, embolizare uterina

Care n-a plecat din țară până acum – ca să se trateze sau să profeseze într-un sistem civilizat – e invitat s-o facă de la 1 martie 2013. România nu-și permite să mai încurajeze existența unei alternative private în sănătate.