Înțeleg că așa zice legea, drepturile omului, bla, bla, dar cine a prevăzut că pușcăriașii au dreptul la vizite conjugale nu s-a gândit și că vor face copii în urma lor? Și dacă fac copii, cineva va trebui să-i crească? Și dacă mama acestui copil trebuie să stea la pușcărie 20 de ani pentru că i-a făcut disecție pe viu unui om, pe copilul ăla cine-l va crește? A, pardon, tatăl care cică ar fi traficant de droguri.
Deci statul, adică noi, asigură toate condițiile ca fata asta să se simtă bine cu un alt pușcăriaș, fără prezervativ, apoi îi plătește pe niște judecători ca să dezbată dacă ea are voie să facă o pauză de la pușcărie, ca să nască și să alăpteze, apoi o plătește și pe ea ca să stea un an acasă cu copilul – că din ce să se întrețină, săraca – apoi noi o să plângem prin reportaje televizate și teledoane de mila copilului fără mamă și cu un tată drogat, care va avea o viață grea în România.
Poate sunt eu prea încuiată, dar sexul nu cumva e o plăcere care ar trebui refuzată cuiva care e pedepsit? Pe principiul: du-te în camera ta și nu ai voie să te uiți la TV și să faci sex o săptămână. Adică nu e ca și când ar fi un drept esențial al omului, să facă sex. Ce s-a întâmplat cu sfânta masturbare? N-ar fi mai safe în cazul ăsta?
Să înțelegem că le dau și alcool la pușcăriași, mai au voie din când în când să tragă și câte un joint? Că doar pedeapsa privativă de libertate e suficientă, nu trebuie să-i mai chinuim luându-le și celelalte mici bucurii ale vieții, nu? 😀
Chestia asta demonstrează încă o dată că orice tâmpit poate să aibă copii, fără vreun examen, control medical sau psihiatric înainte. Că a face și crește un copil nu e ca și când conduci o mașină, ai permis de armă sau prestezi vreo meserie periculoasă. E doar un copil, ce mare lucru.
P.S. am căutat și eu pe net cu ocazia asta și am aflat că nu toate statele sunt așa de democrate încât să permită sexul la pușcărie. Unele permit doar sexul conjugal (și musai unul dintre parteneri e în afara pușcăriei), iar altele, cum e Irlanda, le neagă deținuților dreptul de a concepe copii dacă sunt condamnați. Noroc că noi trăim în România, chiar nu știu ce s-ar fi ales de sporul nostru natural dacă le interziceam deținuților sexul conjugal.
pRopun intreruperea sarcinii! Sigur copilul iese ” stricat” Eu, Dominik
Eu am o singura intrebare: oare cum se va simti familia celui omorat, daca saptamana viitoare se va intalni cu ea pe strada? Voi cum v-ati simti?
Mai ca iti vine sa iti faci dreptate singur cand stii ca exista asemenea „portite” in legea noastra.
Victima era parca „clientul” respectivei. Nevasta lui, ramasa vaduva si cu averea, probabil ii e recunoscatoare tipei. Parerea mea. Intreab-o pe nevesta-ta, daca ai, cum s-ar simti daca s-ar intalni cu cel/cea care te-o omorat in timp ce tu umblai dupa o „pasarica”?
@Motanul Revoltat
good point :)) cred insa ca nu vreau sa aflu 🙂
Sunt curios, oare ce propuneti acum ca fapta e consumata?
Păi eu propun să nu mai „consume” și alții. Măcar…
Eu propun sa fie cu sex, dar nu si cu copii. Am explicat pe prima pagina cum cred eu ca se poate face asta, dar subliniez ca eficienta 100% nu cred ca poate exista, dintr-un motiv simplu: daca s-a produs sarcina, nu mai ai ce face peste voia celor doi parinti (in special a mamei).
Pai hai sa vedem ce posibilitati avem:
1. il creste mama.
Eu zic NU. Unu – pentru ca, chiar daca am lasa-o un an acasa, dupa aia tot trebuie sa se intoarca la racoare si nu am rezolvat nimic. Doi – am incuraja folosirea acestei portite.
2. il creste tata.
Daca il recunoaste si il vrea, cam asta e. Mi-e mila de un suflet nevinovat.
3. il cresc rudele.
daca vor
4. il ia Protectia Copilului
il da in asistenta maternala, ca pe orice copil abandonat. Din pacate, e mai greu cu adoptia.
In toate cele 4 cazuri, cel mai prost iese cel mic. Adica ala nevinovat. Avem un sistem care naste monstri (si NU, monstrul nu e cel mic in cazul asta).
Divaghez putin: cu adoptia e greu pentru ca procedura e de asa natura de te face sa te lasi pagubas. Am o colega care a adoptat un copil (6 ani) destul de recent, si din cate mi-a spus ea, pe langa procedura in sine care a durat peste un an, marea problema a fost sa vada cum sunt „crescuti” acesti copii. Am fost curioasa sa vad ce vrea sa spuna si inainte de Craciun am participat la un eveniment pentru copii (cu parinti cu tot) la care au fost invitati si cativa copii de la un centru de plasament. Incredibila diferenta! Cei de la plasament erau foarte agresivi in limbajul corporal, in reactii, parca erau tot timpul in garda, vorbeau urat (nu numai injuraturi, ci stilul de adresare in sine), de sincer m-a dezolat complet. Sunt copii crescuti fara sa stie ca cineva ii are in paza, fara sa stie ce e aia grija, protectie, afectiune. Iar traume de genu asta nu stiu daca trec.
Am zis ca e mai greu cu adoptia pentru ca:
– fie este nevoie de consimtamantul parintilor – ceea ce e cam greu, intrucat eu banuiesc ca „mama” (ghilimelele sunt puse intentionat) il va folosi ca moneda de schimb
– fie este nevoie de decaderea din drpeturile parintesti – aici a explicat deja cineva cum sta treaba si nu prea are cum sa se aplice in acest caz
In plus, e cam greu sa gasesti o familie adoptatoare dispusa sa isi asume acest risc: este un copil care la un moment dat va afla ca are o mama criminala si un tata traficant.
Ref ultimul paragraf, iti recomand filmul Incendies. E despre copii care afla diverse chestii stupefiante.
eu nu recomand nimanui filmul ala. AI LUAT-O RAZNA?????
cum sa recomanzi asa ceva?
n-ar strica sa mergi la un control
Filmul ala se intampla sa fie foarte premiat si apreciat, chiar daca nu iti place tie. Urmeaza-ti singura sfatul, te aprinzi cam prea usor.
La pct. 1:
De ce ar trebui sa se întoarcă mama la racoare după un an? Odată ce ți se iarta ceva nu se revoca. Ce, facem ca Iliescu cu Cosma? Eu zic ca mama e scapata. E vina statului, nu a ei.
Pai nu i se iarta nimic, tocmai. Este doar o intrerupere a executarii pedepsei, reglementata in codul de procedura penala. Cazurile in care se poate dispune sunt enumerate limitativ, intre ele fiind:
„b) când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea;”
Drept urmare, intreruperea are efect doar cat timp copilul nu are un an. Cand implineste un an, condamnata trebuie sa se prezinte la penitenciar.
Grozava scena, vine poliția si smulge copilul din bratele mamei! Ca in Cambogia lui Pol Pot.
Come on, sa nu exageram. Ea tre sa se supuna, ca doar e infractoare, ce mama ma-sii. Daca nu o face de buna-voie, da, e readusa fortat in penitenciar iar copilul dat in plasament (rude sau institutii specializate). Dar Cambodgia… cam departe.
@Andreea
Ai suferit o trauma psihica si/sau fizica majora in trecut. Ar trebui sa consulti un psiholog, pentru orice eventualitate. Dacă ca femeie nu dai dovada de empatie in cazul asta(despartirea fortata a copilului de mama), ai o problema destul de serioasa.
Daca pentru tine realismul e o trauma, atunci da, am suferit si sufar in continuare o trauma majora. Sunt atat de traumatizata incat prefer sa stiu ca infractorii condamnati isi savarsesc pedepsele si nu pun in pericol alti oameni, nu sa ma emotionez toata ca vai, au X copii acasa si nu pot sa mearga la inchisoare, saracii! Extrem de multi condamnati au copii, mai mici sau mai mari, nu cumva ai vrea sa nu mai fie incarcerat niciunul? sau poate ar trebui pur si simplu sa „empatizam” cu impricinatii si am rezolvat problema intr-un mod cat se poate de ipocrit…
In tot cazul, nu vad pentru ce ai simtit nevoia sa scrii un mesaj despre mine si nu despre subiectul in discutie. Daca tii sa muti discutia la nivel personal – adica ala la care nu ne cunoastem catusi de putin, ma tem ca vei avea parte doar de un monolog. Eu nu pot decat sa iti multumesc pentru evaluarea intemeiata si sugestiile atent cantarite pe care ai tinut sa mi le comunici.
Ok, hai c-am luat-o un pic razna. Scuze. Da idea era următoarea: lași mama cu copilul un an acasă după care te duci si o smulgi pe mama din bratele copilului de un an. Ai face tu asta daca tu ai fi pusa s-o faci? Crezi ca asta n-ar avea efecte asupra copilului? Pai la oameni exista conceptul de ietare, si mai ales la un popor ortodox;) mă așteptam sa existe si conceptul ca cineva a plătit pentru TOATE pacatele toturor.
Da, mai sunt puscariasi cu copii, dar respectivii nu sunt trimiși acasă un an sa stea cu copilul nou-născut si apoi obligați sa se întoarcă la închisoare. Asta mi se pare o cruzime(pentru copil mai ales).
Banuiesc ca ai citit/văzut „Mizerabilii” si probabil l-ai urat pe inspectorul Javert ca nu-l lasa in pace pe Jean Valjean. Pai uite, gandesti ca Javert.
Da, as face asta. Oricum imaginea e putin prea idilica mai ales in cazul unei femei care a transat un om pe viu, dar sa presupunem ca ar trebui „smulsa” de la copil. Uiti esentialul: nu statul e ala care produce aberatia, ci chiar mama respectiva, in cazul de fata de doua ori: o data cand a comis infractiunea, si o data cand dupa un calul rece a decis sa ramana insarcinata nu pentru copil (!) ci pentru a iesi din penitenciar.
Da, traume se produc. Poate mai mici in cazul copiilor de 1 an decat a celor de 5 ani, de exemplu. In toate cazurile copiii sufera si nu sunt ei vinovatii. Nu imi place ca lucrurile stau asa, dar totusi nimic nu inlatura nevoia societatii ca infractorii sa isi ispaseasca pedepsele. Daca nu ar fi asa, frica de sanctiune s-ar diminua, iar o regula de baza in psihologia juridica spune ca pe cat frica de sanctiune scade, cu atat incalcarea regulilor creste. Uita-te doar la cazul lui Huidu si o sa vezi o sumedenie de persoane care au protestat in fel si chip la ideea ca el ar putea primi o pedeapsa cu suspendare, desi asa prevede legea, si care tipa ca de-acum e liber la ucis oameni pe strazi. Uita-te la cazul lui Basescu cu „tiganca imputita”, cand ce a ramas in conceptia publica generala nu a fost ceea ce a decis instanta (anume ca nu era indeplinita conditia aflarii in public pentru a fi infractiune) ci faptul ca poti injura/insulta bine mersi mai ales daca esti in functii sus-puse.
Despre iertare – in primul rand cred ca trebuie sa nu uitam ca aici nu discutam despre religie. Iertarea in dreptul penal se cheama gratiere, si se da fie colectiv (prin lege, si priveste o categorie de comdanati indiferent cine sunt), fie individual (de catre presedinte prin decret, si priveste o anume persoana). Mie una nu mi-ar placea deloc sa stiu ca presedintele gratiaza femei criminale pe motiv ca au copii. Femeile alea raman un pericol social, poate nu pentru copiii lor, ci pentru mine, pentru tine, pentru copiii fiecaruia dintre noi. Or pericolul asta social primeaza in fata nevoii unui copil de mama sa, in opinia mea care probabil e marcata de formatia juridica. E dur, dar e mai sanatos pentru societate.
Esti bineinteles liber sa ai opinia contrara. Dar ma indoiesc ca ti-ai pastra-o in momentul in care cineva cunoscut sau din familia ta ar cadea victima unei condamnate iesite din inchisoare pe motiv ca are copil si cuiva i-a fost mila s-o mai smulga apoi de la copil.
Am vazut nu de mult un reportaj sau ceva de genu despre puscariasi cu mobile si internet chiar daca este interzis asa ceva. Unele comentarii de aici confirma inca o data acest fapt.
Mulţumesc pentru articol, pentru că oferă posibilitatea de a clarifica câteva lucruri elementare, care lipsesc din noosfera publică.
Primo : noi nu suntem STATUL. Eu, cel puţin sunt doar un cetăţean. Statul este o instituţie, cu personalitate distinctă, ce-i drept una foarte importantă, dar totuşi, doar una din instituţiile ce structurează societatea.
Secundo : în concepţia modernă europeană, pe care muşţi doritori de disctatură o critică mai mult sau mai puţin subtil, atunci când sancţionează un cetăţean, statul îi poate lua orice, din ceea ce a dat el(adică statul) : avere, libertatea de mişcare, drepturi cetăţeneşti etc.. Dar nimeni, nici măcar măria sa Statul nu poate lua ceea ce nu el a dat individului. Acele drepturi pe care nu statul ni le dă se numesc DREPTURI NATURALE şi sunt : dreptul la viaţă, dreptul la sănătate, dreptul la integritate corporală şi nu în ultimul rând DREPTUL LA VIAŢĂ SEXUALĂ. Acesta este baza practicii încetăţenite în statele civilizate în sens european, de a li se asigura tuturor cetăţenilor – inclusiv celor sancţionaţi cu pedepse privative de libertate – posibilitatea de a avea o viaţă sexuală.
Tertio: despre natura sexului ca activitate – plăcere, datorie sau altceva – există mai multe teorii şi mii de bancuri, dar eu cred că ar trebui să fii mândru/ă că poţi trăi într-un stat care recunoaşte şi garantează chiar şi concetăţenilor noştri care au greşit, au fost prinşi şi îşi ispăşesc dreapta pedeapsă primită, posibilitatea de a-şi exercita dreptul natural la viaţă sexuală.
Pai, nu i-a luat nimeni „dreptul la viata sexuala” – „viata sexuala” poate sa insemne si o masturbare sanatoasa, relatii cu persoane de acelasi sex, hai, fie! „sex protejat” (desi asta nu prea vad cum s-ar fi putut face daca nici unul nu voia sa se „protejeze”) samd…!
Nu i-a luat nimeni deci „dreptul la viata sexuala” mai mult decat i-a luat „dreptul la miscare”. N-avea decat sa isi rezolve „dreptul” singura, IN LIMITELE legii!
Iar daca legea zice ca doi detinuti de sex opus care NU sunt casatoriti sau care NU au trait impreuna (si de „trait” nu au avut cum, ca fata era pana la inchisoare cu sulica acela care i-a fost complice la crima) NU au voie sa fie in aceeasi camera, singuri samd., inseamna ca NU aveau cum sa faca un copil impreuna!
Ma mir ca nimeni nu pune problema: CUM au ajuns impreuna cei doi? Nu cumva printre angajatii inchisorii aceleia unii au incalcat legea? Pai astia nu trebuie sanctionati? NA! sa creasca EI copilul – sau sa-i dea pensie alimentara 😛
Voi incepe cu o… ” dar cine a prevazut ca puscariasii au dreptul la vizite conjugale nu s-a gandit….. ” Inca o dovada ca toate legile din ultimii 20 de ani au fost facute fara sa fie gindite…..mai apoi se apeleaza la sintagma ” DREPTURILE OMULUI „……apoi atunci cind a fragmentat un OM cu fierastraul , nu s-a gindit la drepturile omului acel animal feminin……acuma vrea sa nasca afara in libertate….culmea sfidarii !!!!! Cel care a facut acea timpita lege „cu vizite conjugale …” de ce dracu nu s-a gindit si la, cum sa le faca AVORT acelor animale ?!?!?! De dracu nu le da acolo in puscarie , niste morcovi …..si treaba e rezolvata cu vizitele conjugale intre animale !……………………………………………
„de ce dracu nu s-a gindit si la, cum sa le faca AVORT acelor animale”.
Atenție, oligofren!
oligofren……poate , dar fa un calcul : 6 luni in puscarie…ramine gravida , apoi un an afara (poate mai omoara pe cineva intre timp), apoi iar 6 luni in puscarie , si iar la fatat un an afara…….si pe la 60 de ani mai are de executat inca jumatate din pedeapsa…..si toate astea pe banii cui ? Asa sa tot fii criminal, in patria noastra plina de drepturile omului……De asa drepturi mi-e scirba si prefer sa fiu, cum frumos zici tu :oligofren….mersi de conpliment!
Uite un test de detectat oligofrenia:
Îți mentii parerea cu avortul dacă:
– respectiva era fica ta,
– erai tu tatal copilului,
– victima era un tigan libidinos de 60 de ani care cauta studente tinere dispuse la perversiuni contra cost?
Tinere prieten ,
Vad ca persisti in continuare cu jignirile….e treaba ta . dar asi vrea sa stabilim un lucru : Nu este vorba de Fica mea , sau de a fi eu tatal sau mai rau sa intram in cealalta latura a discriminarii …..este vorba de o CRIMA SADICA DEOSEBIT DE GRAVA………dar am sa ma opresc aicea si iti las loc liber pentru desfasurare…..voi apela la un proverb : ” Cel mai mare conpliment pe care poti sa-l faci prostiei , este sa te dai la o parte sa o poata vedea toata lumea „……eu am sa ma dau la o parte din calea ta…..si daca te-am jignit= scuze.
Dovada e ca nu intelegi sau nu vrei sa raspunzi la întrebare.
Cine e de acord cu avortul forțat nu e mai presus de un criminal sadic.
Da’ care-i problema? de ce trebuie sa-si imagineze ca „era fiica lui”? Presupun ca „fiica lui” nu i-ar fi supt-o oricarui „tigan libidinos” si ca, in orice caz, nu l-ar fi omorit si transat cu sange rece!
Oricum, „tigan” / ne-tigan, „libidions” nelibidinos, tipa i-a supt-o in repetate randuri si de bunavoie, PENTRU BANI – adica banii lui sunt buni, chiar daca sunt de la „un tigan libidinos de 60 de ani”? Deci daca nu era tigan, nu era libidinos si nu era de 60 de ani avortul ar fi fost „acceptabil”? sau cum?
„Poate sunt eu prea încuiată, dar sexul nu cumva e o plăcere care ar trebui refuzată cuiva care e pedepsit?”
Nu poate, sigur!
Prin metoda asta se incearca oprirea homosexualitatii sau a lesbianismului in inchisoare. Cat de bine o face, sau cum se descurca cu noile probleme aparute, nu se stie.
Io zic sa le dea si un uischi, niste tigari, cevaaa… acoloooo… toata lumea stie ce buna e „tigarea de dupa”, cum sa fie oamenii aceia atat de incuiati si sa ii priveze pe detinuti de o placere? >:
Daca sunt lesbiene si gay, e optiunea LOR, nu ii obliga nimeni sa faca sex homo… si in general nu ii obliga nimeni sa faca sex, ce, daca se abtin mor? Daca tot se da lumea „crestina” pe aici, ar trebui sa puna accentul pe valoarea abstinentei 😛
„Poate sunt eu prea încuiată, dar sexul nu cumva e o plăcere care ar trebui refuzată cuiva care e pedepsit?”
Hm. Care sa fie alegerea?
Sexul trebuie interzis pt ca unele fac copii pe care nu-i pot creste cum se cuvina. Deci hai sa-l interzicem pur si simplu.
În pușcărie, dragă, nu în casele oamenilor
Nu e nevoie sa-l interzică nici măcar acolo, dacă detinuta accepta folosirea mijloacelor sigure de contraceptie. Se rezolva cu o pastila. Oricum, dacă vrea totuși urmasi, detinuta ar trebui sa-si dea acordul prealabil ca copilul sa fie crescut de un membru al familiei pana la gradul patru de rudenie(direct de la naștere), pana iese ea din închisoare, dacă e cazul.