Vecine, n-ai o cănuță de curent?

Când te lasă bateria de la mașină e ca atunci când, în mijlocul acțiunii, partenerul termină prea repede. Nu e bine să-i faci morală, că-i rănești orgoliul, dar ai nevoie urgentă de un vibrator ca să rezolvi problema ;)

C ând te lasă bateria  de la mașină e ca atunci când, în mijlocul acțiunii, partenerul termină prea repede. Nu știu cum e la bărbați, nădăjduiesc că la fel de frustrant ca și pentru noi, femeile, dar e cert că momentul nu-i niciodată potrivit. Adică oricum nu te pregătește nimeni pentru asta, nici la școala de șoferi, nici după, pentru că așa cum aveam să aflu de la numeroșii păreriști pe care i-am avut pe tema asta, nimeni nu poate ști exact cât te ține o baterie. Plaja de timp între doi și șapte ani e ca la relațiile întemeiate sau nu pe dragoste. Ea, oricum ai da-o, tot numai trei ani durează.

Prin urmare, vineri pe la orele 18.00, când răsuceam cheia în contact ca să plec la o întâlnire, bateria mea originală, pe care am primit-o odată cu mașina acum patru ani, și-a dat obștescul clipit final. Când m-am urcat în mașină apucasem să deschid geamul și să bag laptopul în portbagaj, așa că vreo jumătate de oră m-am imaginat dormind în mașină cu geamul deschis, până când revin la lucru băieții de la service.

În timp ce stăteam eu pe scaunul șoferului ghinionist, și butonam telefonul în căutare de ajutoare, m-am gândit că poate la baterie, spre deosebire de bărbat, e bine să-i spui că tu… n-ai terminat, că poate se îndură și mai are vreun zvâc. Așa că am mai dat o dată de cheie și a mai clipit un pic. Am închis repede geamul, am ieșit din mașină și încuiat cu telecomanda. Moment în care mi-am dat seama că laptopul, de care aveam nevoie, era în portbagaj. Adică în acel loc care nu se descuie cu cheia. A urmat momentul în care nu am știut cum se rabatează scaunele din spate, ca să ajungi în portbagaj, și discuția cu tipul de la service, care îmi spunea că trebuie să am o manetă, dar că nici el nu știa exact pe unde se găsește maneta.

După vreo juma de oră de orgasme multiple, am reușit să pun mâna pe laptop, printr-o fantă strâmtă între scaunele din spate. În timpul ăsta nimeni din bloc nu m-a întrebat de sănătate. Nu s-a oferit să-mi dea curent, și nici eu n-aș fi știut cui să cer. Ulterior, desigur, toată lumea cu care am vorbit a comentat ca la fotbal sau politică: a, dar ce mare lucru, nu ai găsit tu un vecin care să-ți dea curent?!

Uite că n-am găsit. La faza asta cu curentul nu e ca și când te-ai duce să ceri o cană cu zahăr. Teoretic știu cine are mașină, din bloc, dar nu poți să știi dacă are cablu de alimentare, dacă se pricepe și nici dacă are chef să se murdărească pentru tine. Și cinstit nici eu nu sunt din aia care să bată al ușa omului pentru orice.

A doua zi dimineața, când m-am dus să citesc ce scrie pe bateria de sub capotă, ca să știu ce să comand, a apărut în peisaj vecinul care are o firmă de taximetrie și un Audi personal. L-am rugat să-mi confirme că obiectul la care mă uit eu sub capotă e bateria, și nu motorul 😀 A râs, s-a uitat la mine simpatic, și a zis că da. Mi-a spus ce cifre să notez de pe ea și ce să comand. M-am uitat lung la Audi-ul lui și mi-am imaginat cât curent trebuie să bolborosească, nărăvaș, sub capota lui, dar tot n-am îndrăznit să-i cer o cănuță din preaplinu-i. Nu-mi imaginam să un posesor de Audi umblă la el și cu cabluri de curent, ca să ajute femei la ananghie.

Salvarea a venit de unde nu m-aș fi gândit. Un soi de vibrator al șoferițelor rămase în pană de baterie. Tot căutând eu pe net informații despre cum ar trebui să cumperi o baterie nouă, la ce să fii atent și variațiuni pe temă, am dat peste site-ul ăsta. Prima dată m-a cucerit cu povestea scrisă tot de o clientă, rămasă în pană ca și mine. Tipa zicea că treaba s-a rezolvat atât de civilizat și rapid încât părea incredibil pentru România. Poate nu vi se pare mare lucru să suni undeva și să comanzi orice, dar șoferițele știu că în general lumea asta a serviciilor auto e făcută pentru a ne păcăli pe noi, femeile. Numai la spălătoriile auto câte țepe am luat pe motiv că șmecherii ăia îmi băgau pe gât tot felul de substanțe minune cu care făceau să „lucească” mașina.

Așa că trebuie să recunosc că am sunat cu inima strânsă la oamenii de la baterii auto. Tipul de la telefon mi-a recomandat câteva variante, am optat pentru una, m-a asigurat că a mai montat pe mașini ca a mea, a zis că vine la ora 14.00, la ora 14.00 era în fața capotei mele. Cu bateria într-o mână, cu trusa cu scule în cealaltă, cu un look sexy și o salopetă așijderea. Punctual, serios, de încredere. Vă zic, a fost o experiență minunată, balsam pentru supărarea mea de cu o zi înainte. Plus că am ieșit mai ieftin decât dacă o duceam la service.

Tipul și-a pus mănușile chirurgicale, a purces la treabă și în nici un sfert de oră Rosinanta torcea ca o pisicuță după o partidă reușită 😉 Ceea ce le doresc și mașinilor voastre, în caz că pățiți ca mine.

Acum că am trecut prin botezul bateriei mai am de bifat o pană de cauciuc, ca să mă consider rodată. Sper să nu mi se întâmple, totuși, prea curând.

Etichete: , , , , ,

33 comentarii la “Vecine, n-ai o cănuță de curent?” Subscribe

  1. daniel 07/10/2012 at 14:17 #

    No vezi tu Dollo,daca aveai una electrica…nu-ti mai trebuia „canuta”…:))…curentul (fortza) era cu tine….:))

    • Dollo 07/10/2012 at 15:12 #

      dacă aveam una electrică rămâneam în pana prostului 🙂

  2. Béranger 07/10/2012 at 14:19 #

    Bateria rar moare așa, brusc. De obicei dă semne din timp…
    Problema cu Micra ta este că nu are indicator de încărcare baterie (cum avea până și Dacia 1300), ca să vezi dacă alternatorul reușește s-o încarce ca lumea (tensiunea nominală nu este 12 V, ci 14.4 V pentru o baterie încărcată), respectiv să vezi dacă acul care indică tensiunea scade repede când motorul cade la ralanti — semn că bateria se duce dracului.

    Iată un criteriu nou de alegere a unei mașini: să aibă battery gauge!

    • Dollo 07/10/2012 at 15:11 #

      Nici măcar nu mi-am pus problema asta până acum, cum mă avertizează luminițele de bord că e ceva în neregulă? De fiecare dată răsuceam juma de tură cheia, așteptam să se stingă ce era de stins, până răsuceam cheia până la capăt. Iar cu ocazia asta am aflat că e mai bine să circul pe distanțe lungi cu ea, decât scurte și rare deplasări prin oraș, cum fac eu.

      • Béranger 07/10/2012 at 15:42 #

        Ar trebui să ai un bec care să fie roșu când tensiunea e prea mică, dar e cam târziu. Ăla se aprinde fie când bateria s-a descărcat ȘI alternatorul nu încarcă, fie când săracul ar încărca el, dar n-are ce.

  3. Ileana Camelia 07/10/2012 at 14:26 #

    Stii ce, asta cu bifatul penei nu ti-o doresc. Nu stii niciodata unde se intampla.
    Ca de exemplu pe autostrada, pe o ploaie torentiala, in masina cu un var care e la fel de priceput ca si tine. Si doi copii care te sacaie: ce te agiti atata , mami, ca oricum nu opreste nimeni.

    • Dollo 07/10/2012 at 15:11 #

      Păi nici eu nu mi-o doresc, dar parcă pe asta cu bateria am dorit-o …

  4. VASILIU MIRCEA PAUL 07/10/2012 at 17:07 #

    Ba din păcate bateriile moderne CHIAR MOR BRUSC. Pentru Dacia Logan există o metodă de a prevedea evenimentul: ceasul de bord se dereglează permanent cu vreo cîteva luni înainte (mi-am dat seama DUPĂ ce am pățit-o). Indicatorul de încărcare al bateriei existent pe mașinile vechi nu oferea nici o informație relevantă fiind foarte imprecis – doar un ampermetru adevărat putea fi cu adevărat util. Unii chiar și-au montat așa ceva pe vremuri, dar, sincer să fiu, nu mai vreau să-mi aduc aminte de epoca în care cumpărarea unei baterii noi era un veritabil coșmar (ca și multe alte lucruri) deși biata componentă te avertiza că-și dă duhul cu multă vreme înainte. Măcar acuma găsești baterii peste tot și, iată, cîteva service-uri cu oameni onești.

    • Béranger 07/10/2012 at 17:21 #

      1. „ceasul de bord se dereglează permanent cu vreo cîteva luni înainte” — CÂTEVA LUNI NU ÎNSEAMNĂ BRUSC!

      2. brusc se putea și pe vremuri, gen „îi cădea pasta”. Dar și aici erau semne, gen motorul la ralanti + consumator, și vedeai că voltmetrul ăla era pe roșu în jos.

      3. ampermetrul ca ampermetrul, nici ăla nu e relevant. Bateria poate să nu „sugă” curent pentru că (a) nu dă alternatorul (b) nu suge ea, că e pe moarte (rezistență internă mare, pastă căzută) (c) nu e nevoie, că-i încărcată (după ce ai mers ore întregi la 3500 rpm, să zicem). Deci nu, ampermetrul e irelevant, voltmetrul din bord era bun. Nu musai cel de Dacie, erau modele de mașini străine care îl aveau chiar etalonat în volți! (demult)

      • VASILIU MIRCEA PAUL 07/10/2012 at 18:51 #

        BA DA ! Fiindcă în afară de ceas totul a mers perfect. Și nu a căzut la prima pornire, dimineața, ci undeva, în oraș, după o staționare de vreo 20 de minute ÎNTR-O ZI DE VARĂ. Dar, așa cum spuneam, sînt gata să înghit acest mic defect al tehnologiilor moderne în locul chinurilor perpetue din ”epoca de aur” legate de întreținerea automobilului. Și de multe, multe altele.

        • Béranger 07/10/2012 at 18:58 #

          Păi guglează și matale:
          „Summer’s Hot Weather Can Reduce Car Battery Life”
          „Hot Weather the True Culprit Behind Car-Battery Trouble”
          – „Summer is the season for major car-battery problems. Heat, not cold, shortens battery life, says the Car Care Council. Excessive heat and overcharging are the two main reasons for shortened battery life. Heat causes battery fluid to evaporate, this damaging the internal structure of the battery. A malfunctioning component in the charging system, usually the voltage regulator, allows too high a charging rate. That’s slow death for a battery.”

          • Xanaxdoo 08/10/2012 at 17:34 #

            Nu ca as vrea sa contrazic cu orice pret, dar, doar pentru acuratetea informatiei mentionez ca si eu am ramas cu bateria in pana la o mindrete de Ford Mondeo 3 (al firmei), fara semne (indicatoare de bord) premonitorii. Era toamna tirzie, frig si umezeala, noaptea. In prima secunda am chiar ramas cu gura cascata, crezind ca e vreo chestie paranormala la mijloc (farurile clipeau, inchiderea centralizata hiriia si biriia aleator, si daca bine retin a sunat si alarma antifurt), de-abia apoi m-am gindit ca e bateria si m-am bucurat ca parcasem in zona unde am permis de stationare gratis si ca in masina nu ramasese nimic de valoare, pina la venirea ajutorului specializat (a doua zi pe la prinz).

          • Béranger 08/10/2012 at 18:53 #

            Xanaxdoo, nu zic că n-ai dreptate. că doar tu ai pățit-o. dar Mondeo Mk III are în bord, în zona aia de ecrane cu simboluri, și un simbol de baterie care se aprinde când tensiunea scade sub o anumită valoare. De ce dracu’ au mai pus chestia aia acolo dacă nu se aprinde niciodată?!

  5. VASILIU MIRCEA PAUL 07/10/2012 at 17:14 #

    Încă ceva: un cablu zdravăn cu cleștii aferenți nu ocupă mult loc, nu costă prea mult și se găsește ușor – pe vremea lui Ceașcă NU SE GĂSEA DELOC (am fabricat diverse variante, dar problema nr.1 erau cleștii – cabluri mai aflai-furai de prin uzinele și fabricile patriei, că la magazin oricum nexam asemenea produse „exotice”).

    • Dollo 07/10/2012 at 17:21 #

      Nu numai cablul era problema. Am întrebat un nene are se afla în zonă și zicea că nici măcar nu se pricepe. Că el îmi dă dacă știu eu să iau 😀 Deci multă lume nepricepută acum, în era asta a mașinilor moderne.

      • Béranger 07/10/2012 at 17:35 #

        Așa, bre: http://www.adac.de/_mmm/pdf/starthilfe_16102002_tcm8-31937%5B1%5D_26841.pdf

        • Dollo 07/10/2012 at 17:42 #

          Și zici „clear!” înainte 🙂

  6. Lupica George 07/10/2012 at 17:38 #

    Deşi nu e ceva care se întâmplă uzual, să poţi ajuta pe cineva cu o pornire mi se pare foarte trist.

    Chiar e la fel de simplu ca a împrumuta cuiva o cană de zahăr (desi puţin mai riscant).

  7. Gogu 07/10/2012 at 18:09 #

    In cazuri de-astea crapi nitel fusta, scoti bulanu’ la-naintare si faci semn dupa taximetristi. Le zici blond ” nu mai porneste” si le sugerezi sa-si bage mareata lor experienta in functiune si sa te-ajute si pe tine, neprihanita in domeniul auto.
    Eventual le dai 10-15 lei sa mai ajute si pe viitor o „maiden in distress” asa ca tine.

    In 99% din cazuri te-ajuta sa pornesti la drum si-odata pornita masina important e s-o opresti abia acasa si nu pe la vreun semafor din greseala.

  8. Izabela 07/10/2012 at 19:42 #

    Asa am ramas si eu fara baterie la 6 dimineata, am mers la sectia de politie de langa mine si au zis ca ei n-au masini (aveau, logic) si nu ma pot ajuta. Am sunat la o firma de taxiuri si a venit un nene dragut care in 5 min a rezolvat treaba..apoi am gasit tot asa pe net niste baieti draguti care au schimbat-o.

  9. Motanul 08/10/2012 at 12:56 #

    Nu exista masina la care sa nu poti deschide portbagajul cu cheia:). Trebuie doar sa cauiti gaura cheii pana o gasesti.

  10. raluxa 08/10/2012 at 14:01 #

    Manusi chirurgicale… iPhone 4… I remember 🙂

    • Dollo 08/10/2012 at 14:03 #

      Tu ești acea Ralucă? 🙂

      • raluxa 08/10/2012 at 14:08 #

        Yap. Probabil s-au jucat de-a domeniile, eu am interactionat cu baterieauto.ro dar mi-au dat mail cu rugamintea sa-mi publice articolul pe cel de pe care ai comandat tu:)
        Da, intr-adevar, super finut tipul care a montat bateria, mai ales ca mie mi s-a descarcat de la frig si erau lejerut -20 grade afara, cu viscol, cand a montat-o…

        • Dollo 08/10/2012 at 15:04 #

          da, da, o plăcere să-ți moară bateria cu domnul Ionescu alături 😉

          • Xanaxdoo 08/10/2012 at 17:23 #

            Dollo, reportajul tau cu crimpeie de viata e ok (si coincide cu versiunea auzita de la tine in avanpremiera, deci bifezi la consistenta, n-ai supralicitat nici una din variante). Dar ramine incomplet fara o poza a domnului Ionescu in salopeta si aplecat asupra problemei. Sau nici aparatul foto nu avea acumulatorul incarcat, ca o nenorocire nu vine niciodata singura?

          • Dollo 08/10/2012 at 21:25 #

            Drept să spun am fost cam mirată de cât de rapid, eficient și civilizat a decurs toată treaba, așa că am ratat momentul. Nu aveam oricum aparatul la mine, nici nu știu dacă domnul Ionescu s-ar fi lăsat imortalizat, dar uite că dacă zic două cliente mulțumite că a fost bine, poți să ne crezi pe cuvânt. Lasă-ți imaginația să zburde 😉

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.