A m ras la hrean și am plâns, am plâns și am ras la hrean. Până când s-au făcut câteva grămăjoare de presărat peste urzicile pe care le făcuse mama de ieri. Cu mămăligă caldă au fost cel mai bun prânz din ultima vreme. Rețeta o găsiți aici, în caz că v-a scăpat acum doi ani 😉
Hai, că dacă nu acum, atunci când? Se găsesc gata curățate în piață.
De toți banii
Ce-am găsit să fie al meu
Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi
Vechituri
Țara oamenilor drăguți (unii cu alții)
Carnavalul din Basel
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
Onoare de taximetrist
POMIAN IONUT: Pot să cumpăr undeva carioca pic? Dacă știți ...
Ioana Spiridonica: Apropo de vorbit, mă chinui de aproape un an să ...
Dollo: Hei, bine te-am regăsit! Poate facem niste schimb...
Ioana Spiridonica: Exact cum povestea Stelian, și aici în Canada ex...
alina: Bine că ați vizitat zona cât timp a fost pace. ...
Dollo: Încercăm...
Dollo: Da, diferența e cā la ei nu pare să fie nevoie ...
Dollo: Mai avem şi țâfnă, că fără ea ce ne-am face...
Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.
Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai
Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!
Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.
În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.
Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.
Ma faci sa ies in cautare de urzici… Erau la Burnaby Lake si, undeva pe la UBC…
…da , dar fara hrean eu nam pus nici odata hrean la urzici am pus doar usturoi este de ajuns o maninci de trei ori …stii, asa e o vorba, ca nu ai cum s-o maninci de trei ori o maninci doar o data dar nu prea te saturi dar daca-i pui si un ou ochi deasupra maninci si zici ca maninci ceva extraordinar dar nu toata lumea are voie sa manince urzici …mie-mi place sa le maninc si ci ceapa verde am zis ca, nu toata lumea are voie sa manince urzici pentruca la batrini , daca au si tensiune oscilanta e de rau, ridica foarte mult tensiunea asa ca cei batrini ,aveti grija …v-o spune stan patitul eu ,mie mi-sa intimplat sa maninc urzici si pe urma ……dar fiece-o fi odata tot o sa maninc ca de murit nu mori de doua ori…pofta buna cine face urzici ,nu miine ci poimiine ca este sfinta vineri un pont!nu se maninca urzici in saptamina mare a sfintului paste…sa nu zici ca na-i stiut!…
N-am mai mâncat de vreo câțiva ani mâncare de urzici. Ai mei făceau în fiecare primăvară și toamnă. Au un petec de pământ pe care-și cultivă anual o grădină (mai mult pentru a depune niște efort fizic, după munca de la birou/fabrică, decât pentru supraviețuire) și în sezon își aduc urzici din pădure, nepoluate. Așa le zic ei.
Și-i atât de bună mâncarea de urzici!
Pai mai merge si un pic de laptic pus in urzici, da’ sa nu afle Toshiba ;o).
Toshiba nu prea mai bea lăptic 🙂
mie imi place cu un mot de smantana langa. ai incercat?
Nu, data viitoare 🙂