Archive | Scrise pe buda RSS feed for this section

De ce nu ne citesc prietenii?

O prietena ;)

Nu știu dacă e trist că am ajuns să ne apropiem mai mult de niște nume.ro, com sau org decât de niște persoane reale, nici dacă o fi bine sau rău. Se întâmplă. Și până la vreun cataclism mondial care să desființeze internetul cam asta va fi viața noastră.

Read More 34 Comments

De ce nu suntem nemți?

Coada la bilete de metrou

Budele din Berlin m-au dat pe spate, aproape la fel de tare ca și cârnații lor 😀 Și m-a mai impresionat determinarea pe care nemții o au în a respecta regulile.

Read More 2 Comments

Vrăbiuța Cip

Toshiba si vrabiuta Cip

A fost prima carte din viața mea și prima poezie învățată pe de rost, înainte de a învăța să citesc. Acum mă uit pe coperta ei și văd că la anul împlinește 40 de ani.

Read More 11 Comments

La ce ne trebuie BAC? Îl avem pe Dumnezeu și Internetul

Funny Mac Background For Stupid People

Generația copy/paste pică BAC-ul și toată țara se dă de ceasul morții de parcă Dumnezeu l-ar fi izgonit pe Google din Rai

Read More 16 Comments

Foamea pe vremea mea

Poza luata de pe site-ul Odorasi
Read More 10 Comments

Cum miroase România

Din avion Romania se vede bine
Read More 4 Comments

Palma care se ține minte

O palma la timp te tine departe de rele

De Paște am ajuns să fac schimb de amintiri cu mama despre bătaia părintească pe care o ții minte. Discuția a pornit de la faptul că nu există părinte care să nu-și fi „altoit” copilul măcar o dată în viață, pe criteriul că … asta face bine la educație.

Read More 3 Comments

Unde v-ați întoarce?

Lasa timpul sa curga

La o sumară analiză constat că perioadele în care m-am simțit împlinită, și poate pentru o fracțiune de minut m-aș întoarce în ele, ar fi alea în care mi-a fost bine profesional. Oare sunt defectă?

Read More 10 Comments

Alzheimer

Alzheimer

Era să plătesc încă o dată factura la telefon. Și nu e singurul lucru pe care-l uit de la o săptămână la alta. Și încă n-am făcut 42 de ani.

Read More 15 Comments

Prietenii de pe facebook și dușmanii lor

Cel mai bun prieten (al omului) nu e pe Facebook

Într-o zi s-a întâmplat să-mi scrie un prieten, de-adevăratelea, și să-mi zică ceva de genul „prietenii dușmanilor mei sunt dușmanii mei!” Ha? Cu ce ți-am greșit, omule? Păi, zice, ești prietenă pe Facebook cu fosta mea, și noi suntem dușmani, deci…
Hm. Stai și stoarce-ți creierii cine este fosta lui? Așa am aflat că o am pe fosta în listă, deși n-o cunosc și nici nu știu când am adăugat-o.

Read More 5 Comments

Oldies but goldies

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia