O treime dintre romanii care au auzit ca pot directiona 2% din impozitul anual catre o organizatie non-profit si-au dirijat, anul trecut, procentele catre biserica. Doar 10% au trimis banii catre SMURD. Pe cine credeti ca suna oamenii astia cand au un accident sau ii doare sub coaste cand mananca prea mult? Pe Dumnezeu? Nu. Pe preafericitul? Nu. Pe 112, aka Raed Arafat sau, mai pe la tara – salvarea, maica!
E vorba de o ipocrizie similara cu aia care te indeamna sa-ti faci cruci mari cand treci pe langa biserica sau sa indesi bani in cutia milei, cu vinovatie, gandind ca astfel ti se iarta pacatele pe care nu incetezi sa le faci nici dupa aia.
Ipocrizia asta ne impiedica sa gandim afacerea bisericeasca in termeni economici, chiar daca in anumite momente ne intrebam cum de au popii masini de teren? Ne raspundem imediat singuri ca de vreme ce manastirile le sunt izolate in munte trebuie sa ajunga si ei cu ceva la locul de munca, iar suv-urile sunt cu siguranta donatii de la preacuviosi cu dare de mana mai mare decat media.
Nu mergem mai departe cu gandul, pentru ca ne bate Dumnezeu. Ne facem ca nu vedem ce invarte biserica, desi orice om cu ratiune s-ar intreba macar cum de intr-o tara in care pana si piata imobiliara a cazut in ultimul an, constructia de biserici continua sa fie infloritoare?
Nu ne intrebam, de asemenea, nici ce face biserica cu banii pe care-i percepe pentru fiecare ritual pe care-l savarseste. Iti ia bani cand te nasti, cand te insori, cand mori, si de fiecare daca cand ii calci pragul, iti ia bani pe lumanari, tamaie, icoane, matanii sau mir, iti baga sub nas o cutie modesta in care esti indemnat sa bagi bani pentru actele de caritate ale bisericii sau, mai simplu, „pentru sfanta biserica”. Nicaieri pe zidurile falnice ale bisericilor nu scrie sa ceri si sa pastrezi bonul fiscal pana la iesirea din unitate. Pentru ca nu ti se da niciun bon. Bonul ti se arata, insa, falnic, in toate cartierele, cu turle si cruci aurite, unde esti indemnat sa contribui din nou pentru perpetuarea altor „bonuri”. Daca retezi vecinatatile n-ai nicio sansa in grila de programe unde Trinitas transmite slujbe si tocsouri crestinesti.
Bisericile din Romania, indiferent de cultul pe care-l slujesc, sunt scutite de impozite si taxe, pe veniturile si profiturile facute din activitatile economice pe care le practica. Sunt socotite organizatii non profit, de utilitate publica. De aceea primesc si sume importante de bani de la bugetul de stat. Pentru constructia de lacase, pentru salarizarea preotilor, pentru scolarizarea viitorilor popi. Si nu vorbim de bani putini, ci de zeci de milioane de euro anual.
Ratiunea finantarii de catre stat e aceea ca biserica are un statut social bine definit. Totusi, pare ca nimeni nu se intreaba de ce prospera o institutie menita sa-i ajute pe oameni, in timp ce natiunea saraceste vazand cu ochii? Intr-o economie reala, organizatia care nu-si atinge scopul pierde finantarea sau macar increderea. In cazul bisericii nu se intampla niciuna nici alta. E surprinzator cum a scapat biserica de taieri de salarii si de reduceri de personal in Romania in care toate cheltuielile de la buget se cer a fi ieftinite. De ce nu e tratata si ea ca una dintre numeroasele gauri negre ale economiei romanesti? Nu produce nimic, ci doar inghite bani de la buget fara sa dea socoteala pentru ei.
Asociatia Secular Umanista din Romania (ASUR) a trimis azi o scrisoare deschisa tuturor acelora care decid sau ar putea s-o faca in tara asta, cerandu-le sa bage si biserica pe lista cu taieri pe care o tot dezbate natiunea de cand a dat criza peste noi. Nu ma astept la reactii spectaculoase. In fapt, daca as fi pesimista as zice ca nu va fi nicio reactie. Daca, prin absurd, statul ar decide sa scoata cultele de pe lista exceptatilor din codul fiscal, parca aud deja voci indignate: domnule, dar astia nu mai au nimic sfant, chiar asa, impoziteaza si cutia milei?
Noroc ca acei intelepti care ne conduc sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, si nu vor lua in seama mofturile catorva mii de pacatosi.
Daca va intereseaza subiectul expansiunii bisericesti in Romania, il gasiti tratat pe larg aici.
Fotografia e imprumutata de pe site-ul Buna ziua Fagaras
Dollo, iar te legi de cele sfinte şi tainice. Iar o să te bată ăl de sus, aşa cum te-a "bagoslovit" cu contractul ăl portocaliu, de care nu mai poţi scăpa nici de-l dai cu tămâie…
P.S. Să ştii că la noi în târgşor există o biserică, dar asta nu datorită statului, ci datorită credincioşilor, pe banii cărora e ridicată. Că dacă oamenii au vrut biserică, iaca au bagăt mâna în buzunar, au strâns bani, au cumpărat teren (care numai ieftin nu e) şi au plătit ridicarea ei.
Banii din cutia milei sunt pentru întreţinerea lăcaşului. Donaţiile se duc la cei aflaţi în situaţii dificile (nu neapărat enoriaşi). Iar părintele nu are simbrie şi nici nu ia bani pentru slujbele cele lumeşti, ci slujeşte din credinţă pentru cei cu credinţă.
Nu neg ca exista si oameni care nu si-au uitat menirea, in biserica 🙂 Cunosc si eu unul. E vorba de targusorul de aici sau din Canada?
E greu subiectul asta Dollo…daca stam si ne uitam pe statistici cica romanii au in primul rand incredere in Biserica. Eu nu cred ca Guvernul nu ar taia si de la ei, ca nu-i vad eu prea ortodocsi sau cu frica de D-zeu, ci mai degraba am impresia ca le e teama de popi…ca numai o data e suficient sa zica la slujba de duminica parintele ceva anti-PSD, PDL, PDxyz, ca toata suflarea enoriasilor va coaliza.
Adrian, daca politicienilor le e frica de popi, iar popilor nu le e frica de nimeni, de ce sa mai cheltuim banii cu guvernul si parlamentul, nu mai bine ne facem stat religios si gata? 🙂 Vorba aia off the record a lui Basescu, mai bine „mergem” cu licuriciul ala mare, decat cu astia mici, nu?
[cele sfinte şi tainice]
Care-s alea?
Mă refeream la târg'şorul d'aici, din Canada. Că în ăla de l-am lăsat, io n-am auzit de popi care să nu bage mâna în buzunarul enoriaşilor.
Pe de altă parte, din câte cunosc, parohiile au plan de colectă pentru bugetul Bisericii. Cele de prin Moldova erau terorizate de birurile impuse de Mitropolitul Daniel. Că cine nu le plătea, risca să-şi piardă parohia, după principiul "dacă nu eşti în stare, punem pe altul mai priceput…".
Si pe acelasi principiu a fost promovat si Daniel in fruntea companiei, ca sa extinda bunastarea din filiala lui, la intreaga intreprindere
Of, Bine ca ne-ati lamurit ca e vorba de Canada, ca era mare confuzie la mine in calculator!
Da, da, deci pana si popii sunt mai cuviosi in Canada 😛
Probabil că şi popii din Canada au avut vreun motiv tainic să ajungă departe de "mâna" lui Daniel, tocmai de cealaltă parte a lumii.
Am citit şi votat asta:
http://think.hotnews.ro/impozitarea-bisericii-o-f…
Felicitări! Sunt impresionat de rezultatul votului. Păcat că e doar o chestie cu caracter informativ, fără altă valoare.
Sa nu ne iluzionam, Gilbert, niciun popa nu pleaca sa slujeasca in strainatate fara voie de la cel mai fericit dintre ei. E ca si in cazul diplomatilor. Cat despre chestia cu impozitarea bisericilor, da, acum e doar la nivel de dezbatere, dar cine stie, poate ca la un moment dat ar putea deveni realitate.
Aşa să fie. Doamne-ajută!