Prima zi de școală, între Winnie și Dumnezeu

Care dintre personajele din fotografie câștigă mai mulți bani de la buget, ca să nu facă nimic?

O fotografie distribuită pe Facebook de un părinte, probabil, face cât mia aia de cuvinte care se spune în fiecare an, înainte de începutul școlii. Dintr-o parte popa îi anunță că trebuie să fie credincioși și supuși, ca să nu-i bată Dumnezeu, din cealaltă, polițistul se pregătește să-i anunțe că trebuie să fie cuminți, ca să nu-i bată legea. Între feliile sendvișului ăsta laico-religios se vor mai băga, fără gust, niscai materii inutile, predate ca să se bifeze curricula, pe măsura entuziasmului celor trei duamne profesoare din mijloc.

Ce-i mai rămâne personajului imaginar Winnie, decât să-i anunțe sfârșitul inocenței:

Ia să vedem, dragi copii, dacă știți care dintre funcționarii publici din spatele meu va primi cel mai mare salariu de la buget (adică din banii mămicilor, tăticilor și bunicilor voștri), și cine lipsește de la prezidiu în prima zi, și foarte probabil în restul zilelor de școală?

Dacă aflați asta din prima zi de școală, veți ști să răspundeți corect de acum încolo și la întrebarea „ce vreți să vă faceți când veți fi mari?”, cu cele două variante de răspuns: popă, ca să aveți bani fără să faceți nimic, sau medic/profesor, ca să plecați din țară.

Dacă mai aveți unde să plecați și din țară…

Tags: , , , , , , , , ,

5 Responses to “Prima zi de școală, între Winnie și Dumnezeu” Subscribe

  1. Gabi C. 14/09/2015 at 17:30 #

    „duamne”? ce e alea? E de bine sau de rau?

  2. dana eugenia 15/09/2015 at 09:26 #

    e ‘doamne’ spus ‘la mishto’

  3. dana eugenia 15/09/2015 at 09:30 #

    pentru ca, nu-i asa, popilor le trebuie bani de la stat, bani cand trec cu cersitul prin cartier, bani de la nunti-botezuri-inmormantari

    „Patriarhul Daniel ar putea incasa peste 21.000 de lei pe luna: aproape 15.000 de lei salariu DE LA STAT, dublu fata de cat are acum, plus 6.169 lei din FONDURILE PROPRII ale Arhiepiscopiei Bucurestiului.”

    de ce pana mea nu se autofinanteaza din fondurile proprii si spagile proprii ?!?!?!

    • Dollo 15/09/2015 at 09:53 #

      Dana, ți-am editat comentariul și am șters link-ul către Pro. Știrea a fost dată prima dată de site-ul profit, ei au descoperit măgăria, e fair să le dăm dreptul să aibă accesări, și nu celor care au preluat-o fără să citeze sursa, cum e cazul Pro 🙂 Link-ul către sursa originală a știrii era deja la mine în text.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Prima zi de școală, între Winnie și Dumnezeu | România curată - 15/09/2015

    […] pentru comentarii, pe dollo.ro […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.