Luati consultantii ING de pe mine!

S e pare ca am deschis cutia Pandorei cand am decis sa povestesc pe blog despre experienta mea cu pensia privata. Am devenit relativ citita in lumea virtuala, lucru pentru care le multumesc celor care mi-au preluat povestea, dar m-au asaltat si „cunoscatorii” intr-ale investitiilor in pensii private, care s-au simtit datori sa-mi deschida ochii asupra imensei greseli facute.
Am aflat astfel urmatoarele:
1. Ca plateam o suma prea mica – 330 de lei la 3 luni – pentru ca pensia sa fie rentabila. Consultantii astia sunt obisnuiti sa jongleze cu sume de la 1.800 de lei in sus, nu cu firimituri. Dar nici daca as fi platit mai mult nu-mi garanta nimeni ca as fi castigat pentru ca, nu-i asa, nu exista garantii in viata.
2. Ca in primii 3-5 ani (depinde de la un comentator la altul) trebuia sa ma astept sa pierd bani si nu sa castig. Dar, tot aceiasi comentatori recunosc ca investitiile in astfel de instrumente financiare nu sunt garantate nici mai tarziu, deci poti sa ajungi peste 25 de ani si sa afli ca, ghinion, a fost criza…
3. Ca de fapt eu plateam mai degraba o asigurare de deces sau de invaliditate, si nu neaparat o suma pe care sa ma bazez la batranete. Deci as fi fost mai castigata daca muream sau ramaneam invalida inainte de vreme, decat daca cotizam timp de 25 de ani la bunastarea ING.
Prin urmare, ma simt datoare sa le mai explic o data domnilor care ma asalteaza in ultimele zile ca sa ma convinga sa inchei alta asigurare, de data asta cu ei, ca-s mai breji ca precedentul consultant, ca n-am renuntat la amintita pensie nici din cauza consultantului, nici din cauza crizei. Si daca as avea o putere sa desfiintez toate companiile de asigurari as incepe cu cele care vand asigurari auto, RCA si CASCO, pentru ca astea imi par cele mai tari afaceri ever, mai ales ca sunt obligatorii cand e sa le platesti, dar devin semi-facultative cand e sa-ti plateasca ei daune.
Revenind la pensia privata, ca m-a luat valul ;). Nu simt nevoia sa-mi fac alta, si atunci cand am renuntat la ea, si am decis sa traiesc periculos, mi-am luat cu mine si toleranta mea „FFF SCAZUTA LA RISC”, dupa cum zice consultantul Verinica (ultimele comentarii de la acest post).

Iar daca prin absurd mi-ar mai lua vreun consultant mintile vreodata, cu siguranta as vrea sa fiu sigura ca se pricepe la finante muuult mai bine decat scrie romaneste.

Pe cei care se simt datori sa-mi mai deschida ochii si dupa acest post, ii asigur ca o sa-i adaug in lista mea de adrese, ca sa-i tin la curent cu evolutia mea ulterioara de greier inconstient. Furnicutelor! 🙂

Etichete: , , , ,

15 comentarii la “Luati consultantii ING de pe mine!” Subscribe

  1. tartaca 23/08/2014 at 17:23 #

    Ca sa fii consultant astazi in Romania la o companie de asigurari de viata ,este o mare teapa,atat pentru client cat si pentru consultIant.De exemplu compania METROPOLITAN LIFE a recrutat consultanti buni din ING ASIG DE VIATA,si au devenit datorii pana la moarte la aceasta companie care se lauda ca acorda ,atentie mare – COMISION SPECIAL,care de fapt te incanta la prima vedere.Dedesupturile acestor sume sunt de neimaginat fratilor,trebuie sa muncesti la ei cat vor ei,altfel KRUKU este pe urmele tale.Cosmarul vetii mele a fost in aceasta companie cu un management de rahat,care nu urmaresc de cat sa pacaleasca clenti,pentru ca la politile de protectie nu despagubesc.Stai in spital,ai cumparta polita cu beneficii -spitalizare,si te trezesti ca spun sa avem pardon nasterea nu se despagubeste pentru ca trebuie sa nasti acasa nu in spital- frumoasa explicatie?

  2. tartaca 23/08/2014 at 17:25 #

    Daca un consultant care are de plata la Metropolitan life este multumit, vreau sa am ocazia sa fac cunostinta si eu cu el.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?