Uite unde erau zapezile de altadata

Uite cum e cand nu vezi zapada de fulgi

Zilele astea sunt peste tot, te iau in primire din scara blocului, te plimba pe strazi, te duc in parc si te insotesc inapoi spre casa. Se lipesc de ghetele tale si se incapataneaza sa moara acolo, in mici baltoace pe pardoseala din hol. Sunt facute din ceva mic, mic, microscopic aproape, dar de o perfectiune de care numai natura se poate face raspunzatoare. Zapezile de alta data, mor rapid daca nu esti pe faza ca sa le faci o poza…

Piedone lucreaza pentru dumneavoastra. Prin intermediari Nimic nu e mai sexi ca o banca rece si umeda dimineata, intr-un parc pustiu Treaba voastra, va caliciti la seminte, dar va spun, mie mi-a promis mama o ciulama diseara... Mi-a inghetat labuta dreapta Sfat de la Happy feet: don't eat yellow snow I-am gasit certandu-se pe niste zapada galbena Rasarit in Parcul Tineretului Unii carora nu le pasa ca s-a interzis jocul cu mingea O fi ceva bun acolo de se duc toti O trecere fara trecere Masina, frate cu natura Cine zice ala e! Asta vara n-am bagat in seama gardul asta Care te bagi la o baie in prispa? Cum prinzi fulgii in cadru, cand ei sunt pe display?

Etichete: , , , ,

2 comentarii la “Uite unde erau zapezile de altadata” Subscribe

  1. cris 21/01/2010 at 17:56 #

    Si noi, si noi venim cu zapezi frumoase. Aici, la Viena, ninge de zor din zori, des, linistit, cu stelute perfecte mici, mari. Va ajungem noi din urma!

    Pozele sunt superbe.

    • Dollo 21/01/2010 at 19:14 #

      Pai Viena nu are nevoie s-o acopere zapada, ca e frumoasa asa cum e 🙂 Ceea ce nu putem spune despre Bucuresti, din pacate. Ne bucuram si noi cand i se mai trage cate o "renovare" din asta orasului;)

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale