Uite unde erau zapezile de altadata

Uite cum e cand nu vezi zapada de fulgi

Zilele astea sunt peste tot, te iau in primire din scara blocului, te plimba pe strazi, te duc in parc si te insotesc inapoi spre casa. Se lipesc de ghetele tale si se incapataneaza sa moara acolo, in mici baltoace pe pardoseala din hol. Sunt facute din ceva mic, mic, microscopic aproape, dar de o perfectiune de care numai natura se poate face raspunzatoare. Zapezile de alta data, mor rapid daca nu esti pe faza ca sa le faci o poza…

Piedone lucreaza pentru dumneavoastra. Prin intermediari Nimic nu e mai sexi ca o banca rece si umeda dimineata, intr-un parc pustiu Treaba voastra, va caliciti la seminte, dar va spun, mie mi-a promis mama o ciulama diseara... Mi-a inghetat labuta dreapta Sfat de la Happy feet: don't eat yellow snow I-am gasit certandu-se pe niste zapada galbena Rasarit in Parcul Tineretului Unii carora nu le pasa ca s-a interzis jocul cu mingea O fi ceva bun acolo de se duc toti O trecere fara trecere Masina, frate cu natura Cine zice ala e! Asta vara n-am bagat in seama gardul asta Care te bagi la o baie in prispa? Cum prinzi fulgii in cadru, cand ei sunt pe display?

Etichete: , , , ,

2 comentarii la “Uite unde erau zapezile de altadata” Subscribe

  1. cris 21/01/2010 at 17:56 #

    Si noi, si noi venim cu zapezi frumoase. Aici, la Viena, ninge de zor din zori, des, linistit, cu stelute perfecte mici, mari. Va ajungem noi din urma!

    Pozele sunt superbe.

    • Dollo 21/01/2010 at 19:14 #

      Pai Viena nu are nevoie s-o acopere zapada, ca e frumoasa asa cum e 🙂 Ceea ce nu putem spune despre Bucuresti, din pacate. Ne bucuram si noi cand i se mai trage cate o "renovare" din asta orasului;)

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Cine-l bate pe prinţul Charles, la popularitate, în Viscri

Patul care asteapta musafiri in casa Gerdei din Viscri

Transilvania li s-a arătat străinilor exact aşa cum este. Un ţinut minunat, locuit de oameni în esenţă buni, dar inconştienţi de valoarea moştenirii pe care o au în bătătură.