Asfaltangii lui Basescu il ingroapa pe Oprescu cu vorbele lui

Poza am luat-o de aici: http://www.supererou.com/page/4

Cea mai elocventa dovada a modului in care gandeste un primar despre tampitii de cetateni pe care-i pastoreste e data azi de Hotnews, care a pus mana pe cea mai tare inregistrare aparuta in ultimii ani in presa romaneasca. Discutia din spatele usilor inchise dintre Oprescu si asfaltangiii care sunt chemati sa astupe gropile de ochii fraierilor nu mai are nevoie de niciun comentariu. Oprescu spune acolo, cu subiect si predicat, plus cateva duzini de vulgaritati, ca vrea sa ne scoata din cap ideile absurde de genul: „ce ati facut cu banii mei de contribuabil?”. Voi ma ajutati pe mine sa-mi fac imagine, eu va ajut pe voi sa castigati bani, parte din ei se intorc si la mine, iar in fata ecranelor lasa-i sa stea pe nesimtitii care ar vrea sa circule cu masinile peste tot, daca s-ar putea si pe liniile de troleu. Cam asta zice filosofia primarului Sorin Oprescu, cel care a fost ales pentru ca era „independent” si promitea sa redea Romania cetatenilor dezamagiti, ca si el, de clasa politica. „Hai Romania!”

Nu sunt fan Oprescu, n-am fost niciodata, l-am considerat mereu un grosolan, capabil doar de un limbaj mistocar rasuflat si atat, dar ceea ce am citit si ascultat azi pe Hotnews imi intrece orice asteptare in legatura cu acest individ. Stiu ca intr-o lume normala Oprescu ar trebui sa-si dea demisia dupa o asemenea dezvaluire, dar asta nu se va intampla niciodata in Romania. Un lucru ar trebui sa-i dea de gandit, insa, lui Oprescu  Acela ca de data asta l-a dat in gat cineva care a participat la intalnirea lui cu asfaltangii, deci e foarte posibil sa fi fost unul care a castigat bani frumosi pe vremea lui Basescu si Videanu si a ramas in continuare cu sufletul portocaliu, chiar daca spaga pentru lucrari n-o mai varsa in contul PD-L ci in canalele deschise de administratia Oprescu. Primarul ar fi trebuit sa-si dea seama ca patronii pe care i-a umilit in vara lui 2008, cand a venit la primarie si a oprit toate finantarile si santierele Capitalei, patronii aia pe care ii tinea pe la usa lui de primar, batandu-si joc de ei, afurisindu-i in presa, dar cerandu-le in spatele usilor, ca si acum, sa-l „ajute” cu bani pentru campania la prezidentiale pe care o avea in cap, acei patroni nu uita. Si iata ca nici nu le-a fost prea greu sa-i ingroape farama de imagine cu care abia iesise din iarna, inregistrandu-i propriile injuraturi si vorbe de om prost cu gura sloboda.  Mi-as dori sa putem face ceva, noi bucurestenii astia tampiti si nesimtiti, asa cum ne considera Oprescu, sa-l determinam sa plece de la primarie. Mi-as dori asta daca as putea sa ma mint cu gandul ca exista undeva un alt om care sa vina in loc si sa gandeasca altfel de pe scaunul ala. Dar stiu ca nu exista, nicaieri in politica, un asemenea om, stiu ca fiecare politician are propriile ganduri murdare „inregistrate” pe undeva. Ce ne ramane, prin urmare, e doar sloganul electoral al lui Oprescu: Hai Romania!

Tags: , , ,

No comments yet.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.