Asfaltangii lui Basescu il ingroapa pe Oprescu cu vorbele lui

Poza am luat-o de aici: http://www.supererou.com/page/4

Cea mai elocventa dovada a modului in care gandeste un primar despre tampitii de cetateni pe care-i pastoreste e data azi de Hotnews, care a pus mana pe cea mai tare inregistrare aparuta in ultimii ani in presa romaneasca. Discutia din spatele usilor inchise dintre Oprescu si asfaltangiii care sunt chemati sa astupe gropile de ochii fraierilor nu mai are nevoie de niciun comentariu. Oprescu spune acolo, cu subiect si predicat, plus cateva duzini de vulgaritati, ca vrea sa ne scoata din cap ideile absurde de genul: „ce ati facut cu banii mei de contribuabil?”. Voi ma ajutati pe mine sa-mi fac imagine, eu va ajut pe voi sa castigati bani, parte din ei se intorc si la mine, iar in fata ecranelor lasa-i sa stea pe nesimtitii care ar vrea sa circule cu masinile peste tot, daca s-ar putea si pe liniile de troleu. Cam asta zice filosofia primarului Sorin Oprescu, cel care a fost ales pentru ca era „independent” si promitea sa redea Romania cetatenilor dezamagiti, ca si el, de clasa politica. „Hai Romania!”

Nu sunt fan Oprescu, n-am fost niciodata, l-am considerat mereu un grosolan, capabil doar de un limbaj mistocar rasuflat si atat, dar ceea ce am citit si ascultat azi pe Hotnews imi intrece orice asteptare in legatura cu acest individ. Stiu ca intr-o lume normala Oprescu ar trebui sa-si dea demisia dupa o asemenea dezvaluire, dar asta nu se va intampla niciodata in Romania. Un lucru ar trebui sa-i dea de gandit, insa, lui Oprescu  Acela ca de data asta l-a dat in gat cineva care a participat la intalnirea lui cu asfaltangii, deci e foarte posibil sa fi fost unul care a castigat bani frumosi pe vremea lui Basescu si Videanu si a ramas in continuare cu sufletul portocaliu, chiar daca spaga pentru lucrari n-o mai varsa in contul PD-L ci in canalele deschise de administratia Oprescu. Primarul ar fi trebuit sa-si dea seama ca patronii pe care i-a umilit in vara lui 2008, cand a venit la primarie si a oprit toate finantarile si santierele Capitalei, patronii aia pe care ii tinea pe la usa lui de primar, batandu-si joc de ei, afurisindu-i in presa, dar cerandu-le in spatele usilor, ca si acum, sa-l „ajute” cu bani pentru campania la prezidentiale pe care o avea in cap, acei patroni nu uita. Si iata ca nici nu le-a fost prea greu sa-i ingroape farama de imagine cu care abia iesise din iarna, inregistrandu-i propriile injuraturi si vorbe de om prost cu gura sloboda.  Mi-as dori sa putem face ceva, noi bucurestenii astia tampiti si nesimtiti, asa cum ne considera Oprescu, sa-l determinam sa plece de la primarie. Mi-as dori asta daca as putea sa ma mint cu gandul ca exista undeva un alt om care sa vina in loc si sa gandeasca altfel de pe scaunul ala. Dar stiu ca nu exista, nicaieri in politica, un asemenea om, stiu ca fiecare politician are propriile ganduri murdare „inregistrate” pe undeva. Ce ne ramane, prin urmare, e doar sloganul electoral al lui Oprescu: Hai Romania!

Etichete: , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.