Justitia romana, sectia auto

De ce tine Tribunalul Bucuresti sase Dacii ponosite in fata sediului de pe Bulevardul Unirii?

Nu stiu ce asteptari au unii de la justitia romana, dar eu de cate ori trec prin fata Tribunalului Bucuresti ma intreb de ce sunt afisate la intrare Daciile astea ponosite, in care e evident ca nu se mai urca niciun grefier respectabil, darmite vreun judecator inamovibil sau cum le-o zice lor acolo.
Si de fiecare data mi-a venit in cap alt motiv:
– ca justitia nu are incredere in programul Rabla al guvernului Boc
– ca e masochista
– ca strange bani pentru un Duster

-ca e legata la ochi

– ca judeca mai cu sete dintr-o rabla romaneasca, mai ales atunci cand in boxa acuzatilor e un smecher intr-o limuzina de fite cum e alaturatul

Ma gandesc cum o arata parcul auto de la o judecatorie de provincie?

Tags: , ,

2 Responses to “Justitia romana, sectia auto” Subscribe

  1. Gilbert 22/07/2010 at 09:59 #

    Se pare că doar CE mai are (încă) aşteptări din partea justiţiei române… 🙂

    Şi în provincie parcul auto al judecătoriilor arată cam la fel ca cel din imagine, că tare dă bine ca argument atunci când justiţia se plânge de lipsuri (n-au bieţii de ei nici bani de timbrat citaţiile). Însă dacă e să ne uităm la parcul auto al angajaţilor…

    • Dollo 22/07/2010 at 12:52 #

      E, in curtea domnilor judecatori n-am acces, ca e propitate privata 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român