Justitia romana, sectia auto

De ce tine Tribunalul Bucuresti sase Dacii ponosite in fata sediului de pe Bulevardul Unirii?

Nu stiu ce asteptari au unii de la justitia romana, dar eu de cate ori trec prin fata Tribunalului Bucuresti ma intreb de ce sunt afisate la intrare Daciile astea ponosite, in care e evident ca nu se mai urca niciun grefier respectabil, darmite vreun judecator inamovibil sau cum le-o zice lor acolo.
Si de fiecare data mi-a venit in cap alt motiv:
– ca justitia nu are incredere in programul Rabla al guvernului Boc
– ca e masochista
– ca strange bani pentru un Duster

-ca e legata la ochi

– ca judeca mai cu sete dintr-o rabla romaneasca, mai ales atunci cand in boxa acuzatilor e un smecher intr-o limuzina de fite cum e alaturatul

Ma gandesc cum o arata parcul auto de la o judecatorie de provincie?

Etichete: , ,

2 comentarii la “Justitia romana, sectia auto” Subscribe

  1. Gilbert 22/07/2010 at 09:59 #

    Se pare că doar CE mai are (încă) aşteptări din partea justiţiei române… 🙂

    Şi în provincie parcul auto al judecătoriilor arată cam la fel ca cel din imagine, că tare dă bine ca argument atunci când justiţia se plânge de lipsuri (n-au bieţii de ei nici bani de timbrat citaţiile). Însă dacă e să ne uităm la parcul auto al angajaţilor…

    • Dollo 22/07/2010 at 12:52 #

      E, in curtea domnilor judecatori n-am acces, ca e propitate privata 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.