– Esquire aveți?
– Ce s-avem?
– Esquire, revista…
– Ce revistă?
… după alte câteva încercări, domnul de la chioșcul de ziare din Vitan înțelege ce vreau de la el.
– Aaa, da, am una aici, cu DVD.
– Și ce film are?
– Uite!
Dă la o parte revistele puse deasupra și dezvăluie un DVD cu „Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii”.
– OK!
O iau, rup plasticul, scot DVD-ul și-l pun în geantă, și rasfoiesc nerăbdătoare revista. Ajunsesem deja la poștă, unde aveam să stau vreo jumătate de oră la coadă, așa că aveam ce citi. După primele secunde mi-am dat seama că revista e din septembrie. Țeapă.
După ce-mi termin treburile la poștă, revin la chioșcul de ziare.
– Revista aia era numărul din septembrie, numărul de decembrie nu-l aveți?
– Ce revistă?
– Esquire, am cumpărat-o acum jumătate de oră, dar era numărul pe septembrie.
– A, da, îmi amintesc. Și, care-i problema, nu-i bună?
– Păi mă înteresează numărul actual, ăla e vechi.
– Și ce, nu e bună?
Decid să nu mă enervez în plus și dau să plec. Omul se uită pe un caiet și strigă după mine:
– Escuir, am cerut Escuir abia ieri, cred că luni mi-o aduce. Dacă treceți p-aci și vedeți că nu e pe masă, întrebați-mă, că singur mi-o aduce!
Dacă nimeriți, așadar, pe la un chioșc de ziare, întrebați de „Escuir”. A apărut în numărul de decembrie povestea maratonistului Ilie Roșu. S-ar putea sa vă placă. Plus că vin sărbătorile, iar în revista asta încă mai aveți ce citi 🙂
Ca să învățați mai bine treaba cu pronunția, urmăriți-i pe Marin Moraru și Toma Caragiu.
