Ziua 5, dimineața: La TV CNP-ul nu e obligatoriu, pe teren nu se știe

Pe recenzorul meu șef nu l-a anunțat nimeni că CNP-ul nu mai e obligatoriu, nu s-a uitat la TV și nu crede că s-a schimbat ceva în lume de când și-a băgat el capul în cur.

Recenzorul meu șef rules:

– Bună dimineața, v-am sunat ca să vă întreb noi ce facem de azi, mai cerem CNP-urile sau nu?

– Păi de ce să nu le cereți?

– Păi mai sunt obligatorii?

– Sunt, dacă scrie pe formulare normal că sunt.

– Dar purtătorul de cuvânt al INS a zis ieri că nu e obligatoriu. Cine vrea le dă, cine nu, nu. Noi ce le spunem oamenilor?

– Da? Unde a zis?

– La TV, în presă…

– Nu știu, eu n-am auzit, nu m-am uitat la televizor, n-am auzit știri… pe mine nu m-a anunțat nimeni nimic.

– Deci, de asta v-am sunat, ca să știu cum procedem de azi…

– Păi, cred că la fel, dacă nu ne-au anunțat nimic, nu cred că s-a schimbat ceva.

– Nu puteți să întrebați mai sus, ca să fim siguri?

– Și pe cine să întreb, pe doamna coordonator?

– Da, și ea să întrebe mai sus, cum spunea în prima zi…

– … Bine, o să sun, și dacă am un răspuns vă anunț…

– E penibil să mă duc în casa omului și să-i spun că ce a văzut el la TV nu e adevărat, pentru că eu n-am fost informată de INS.

– Păi și dacă nu vă uitați la TV nu știați, așa că…

 

Recenzorul meu șef se comportă ca pisica mea Toshiba: bagă capul în geanta mea de recenzor în fiecare seară, doar ca să afle câți am mai recenzat, și îl doare-n coadă ce se întâmplă în lume și ce-i spui omului când te duci la el în casă.

 

Tags: , , ,

6 Responses to “Ziua 5, dimineața: La TV CNP-ul nu e obligatoriu, pe teren nu se știe” Subscribe

  1. ramona 23/10/2011 at 14:25 #

    pestele de la cap se impute.

  2. ady 23/10/2011 at 14:59 #

    pai recenzoru’ sef nu pare capu’. 🙂 macar toshiba are o scuza: e pisica si o doare la 3 metri de varfu cozii de statistici si recensamant.

  3. Gabriel 23/10/2011 at 19:01 #

    pai asa facem noi …, intii taiem si p’orma numaram …

  4. Gilbert 23/10/2011 at 19:03 #

    Vorba ta: penibilă situaţie.

  5. Ioana 23/10/2011 at 23:05 #

    Toshiba stie mai multe pentru ca Toshiba e curioasa ! Pisicile sunt mai inteligente decat multi bipezi care nu sunt cu nimic deasupra unei gulii: absorb substante nutritive si cresc in diametru. Punct.

  6. o... recenzata 24/10/2011 at 16:25 #

    am pus adresa blogului in favorite ! super … serialul
    astept episodul urmator
    la cat de nervoasa eram dimineata pe recenzorul ce m-a semi intervievat am deschis sceptica articolul tau… mi-a trecut acu’ ca am descoperit ca sunt si unii simpatici 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.