România a amânat recensământul din cauza Covid, dar și pentru că recenzorii s-au speriat de niște tablete. În Canada, însă, întrebările le dau de furcă recenzaților, nu neapărat tehnica.
Tag Archives: recensamant
Cum se va opta pentru ora de religie
Între șpaga pentru înscrierea într-o școală bună și „sunteți botezați ortodocși, nu-i așa, cum să nu facă copilul religie?” – vor putea părinții să refuze completarea cererilor pentru orele de religie?
Epilog de recensământ: vrei banii, arată-ne cazierul!
După ce a vrut CNP-ul de la populaţie, statul îi hărţuieşte acum pe recenzori, cerându-le post factum cazierul, ca să vadă dacă sunt cinstiţi. Altfel nu le dă banii.
Bilanț de recensământ: nu te amendează nici dracu!
Centralizarea rezultatelor:
– primăriile schimbă regulile INS în fiecare zi;
– CNP-ul nu contează la numărătoare;
– ăia care au refuzat recenzorul sunt băgați în aceeași oală cu ăia care n-au fost găsiți acasă;
– la fel și apartamentele nelocuite;
– recenzorii șefi habar n-au în continuare ce fel de formulare centralizează și cum. Toată lumea face după cum i se pare că ar trebui;
– formularele trimise „online” la primării ajung tot în mâinile recenzorilor;
– după ce m-a acuzat că am stat „abstinentă” acasă, șeful a semnat ca primarul și mi-a preluat datele de la recensământ fără să le mai verifice.
Ziua 10 – La Boc o fi ajuns recenzorul?
Curajoși și cu simțul răspunderii, românilor le e frică să declare că nu vor să fie recenzați, așa că-și bat joc de recenzor. Sau îl roagă: „Nu puteți să scrieți acolo că nu m-ați găsit acasă?”
Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez
Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.
Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP
Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.
Ziua 6: Cum au făcut turcii
Visul erotic al oricărui recenzor: „Strada pustie, nu circulau decât recenzorii și poliția. Au ieșit doi din casă și i-au arestat, doamnă, pe cuvântul meu!”
Articles
-
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
-
Onoare de taximetrist
-
Ultimul preț care a ucis povestea
-
Primul an de expat, realizări și perspective
-
Cum să înfrunți un dictator. Și alte vise umede, jurnalistice
-
15 ani cu pisica Toshiba și relația cu alte animale
-
Valea Loarei și foștii ei bogați
-
Parcările de la Mont Saint Michel și câinii din Saint Malo
-
Ultimul preț care a ucis povestea
-
Onoare de taximetrist
-
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
-
Tiberiu Buzenchi: Am stat la coadă pentru a ridica medicamentele de...
-
Mmmaria: Cand l-am citit a doua oara pe Twain (cu ochi de a...
-
Nicoleta Pascu: Un institut medical de renume mondial și un repre...
-
Dollo: Și eu care mă bazam pe tine să ne zici de la fi...
-
Elena Halmaghi: Am citit fiecare cuvânt de aici. Nu am terminat d...
-
-
Florin: De fapt, n-a fost construit de comuniști. Pistele...
-
Ce citim luna asta
