Ce poți să faci cu Curva portugheză

A costat 32 de lei și vânzătoarea m-a felicitat că am deschiderea pe care nu multe femei o au, de a-i cumpăra chiar eu „domnului Curva virgină portugheză”.

Nu e prima dată când vă spun că alea portugheze sunt bune. Așa că atunci când am văzut la Bucur Obor anunțul ăsta m-am amuzat, i-am făcut poze, apoi vânzătorul m-a invitat înăuntru dacă m-a văzut așa încântată.

A costat 32 de lei sticla și vânzătoarea m-a felicitat că am deschiderea pe care nu multe femei o au, de a-i cumpăra chiar eu „domnului Curva virgină portugheză”. Apoi l-a felicitat pe „domnul” că are o asemenea doamnă 😀

Ce mai, marketingul era la ei acasă. Ne-au pus să citim și pe spatele sticlei, ca să nu cumva să-i reclamăm la OPC dacă vinul din sticla aia n-o să-i facă domnului tot ce scrie acolo. Adică „O Curva surge como uma singela homenagem ao territorio duriense…”. Ați ghicit, desigur, e vorba despre dealurile pe care crește via din care se face Curva 😀

Dincolo de modul atractiv în care oamenii ăia s-au gândit să-și vândă marfa – e un magazin mic cu vinuri din toate zonele lumii – vinul portughez Curva provine din nordul Portugaliei, de pe dealurile printre care șerpuiește râul Douro, și e foarte bun. Demisec, rubiniu, a mers de minune azi la budinca cu brânză de capră, ouă și lapte pe care am făcut-o cu mânuțele astea două, cu care am cumpărat și Curva, și acum scriu aceste rânduri.

Dacă vă interesează rețeta, e cam așa:

– jumătate de pachet de spaghete (250 gr) fierte

– 50 de gr de brânză de capră

– trei ouă și cam 200 de ml de lapte

Jumătate din spaghetele fierte se pun pe fundul recipientului în care vreți să faceți budinca  – eu folosesc un castron de Jena nu prea mare, pentru că numai mie îmi place în casă mâncarea asta. Peste ele se rade brânza, apoi se așează deasupra restul de spaghete. Într-un castron separat bateți ouăle, amestecați laptele și două-trei linguri cu zahăr. După ce le bateți bine și se topește zahărul turnați totul peste spaghetele cu brânză din castron. Ar trebui ca laptele cu ouă să acopere toate spaghetele, pentru că după ce le băgați la cuptor o să mai scadă. La cuptor nu le țineți mai mult de jumătate de oră, la foc potrivit spre mic. O tăiați abia după ce se răcește și poate fi consumată și rece și încălzită la microunde. E ceva dulce-sărat care poate ține loc și de cină și de mic dejun și de desert.

 

Etichete: , , , ,

3 comentarii la “Ce poți să faci cu Curva portugheză” Subscribe

  1. Adi 20/11/2011 at 01:01 #

    Eh, doamna aceea foarte vorbareata. Cu timpul daca treci prea des pe acolo amabilitatea dumneai devine putin exagerata. 😀
    Imi vine sa ii zic: ok ok, gata, ne-ai castigat de clienti, tot aici venim si data viitoate, you don’t have to be nice any more. 🙂

    • Dollo 20/11/2011 at 17:55 #

      Deci ai fost și tu pe acolo? 🙂

      • Adi 21/11/2011 at 12:14 #

        Da, de cand am descoperit locatia am fost de mai multe ori. 😀

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor