Mă mărit! Și n-am cu ce!

Mă mărit peste câteva luni. Am mire, am sală, fotograf și cam atât. Nu am rochie, bijuterii, voaletă, decorațiuni, invitații, mărturii, etc. De câteva săptămâni, în fiecare seară iau laptopul în brațe (deși ar trebui să-mi iau bărbatul) și caut. Și caut. Și nu găsesc.

A șa-i că v-am dat emoții? Mă gândeam eu 🙂

Aceasta este o postare umanitară. N-am putut rezista în fața disperării unei viitoare mirese. Prietena mea Olivia se mărită la primăvară și n-ar vrea s-o facă în jeans, bocanci și cu cercei gen „fondul plastic” la urechi. Dar nici dantelăriile, swarovsky-urile, sclipiciul, kitch-ul și restul accesoriilor tip perdele turcești din arsenalul matrimonial de paradă nu și le dorește la nunta ei.

Nu am pretenții exagerate, nu sunt o extravagantă, însă tot ceea ce oferă site-urile de specialitate sunt niște chicioșenii. Sunt convinsă că nu caut unde trebuie, că exista furnizori de cele necesare nunții care au gusturi rafinate, că există rochii elegante și deosebite, invitații inteligente, mărturii haioase și nechicioase, decorațiuni originale, etc. Dar unde să le caut? 

Vineri am luat-o la pas prin oraș, pentru documentare la fața locului. A fost mai rău ca o palmă peste ochi. Aceleași nenorociri. Flori peste flori, multe inimi, culori neinspirate, plictiseli.  Plus vânzătoare sictirite.  Aștept târgurile de nunți de la finele lunii, apoi mă las păgubașă și aleg cu ochii închiși” zice dezolata mireasă.

Nu vă spun o noutate că nu există belea mai mare ca mireasa (și soacra, zic unii) care nu știe ce vrea în ziua nunții. Olivia știe și nu prea. Dar dacă vede o rochie care-i place, o recunoaște sigur 😉

Așadar, modelul din poza 1 ar fi ce ar avantaja-o – fără briz-briz-uri, croială simplă, „elegantă, sofisticată și maxim 3000 de RON”. La bijuterii, „argint sau aur alb, fistichii și la preț rezonabil”. Invitațiile, cum zicea mai sus, să fie inteligente și, cred eu, un pic amuzante, așa cât să înțeleagă și ardelenii, că nunta va fi la Bistrița 🙂

Prin urmare, dacă știți, cunoașteți, aveți idee: un croitor harnic și bun sau un magazin de rochii de mireasă cu modele care să corespundă descrierii, unul de bijuterii de asemenea și un furnizor de invitații deștepte, băgați aici sugestii și link-uri, ca să ajutăm și noi fata să intre în rândul lumii.

Promit să vă arăt poze de la nuntă și să vă fac o cronică a evenimentului după ce se petrece.

Tags: , , ,

19 Responses to “Mă mărit! Și n-am cu ce!” Subscribe

  1. Olivia 11/01/2012 at 02:01 #

    multumesc tuturor, toate sfaturile sunt de un real folos. mersi si tie, Dollores, iti dau niste masline in plus la nunta.
    nu m-am hotarat inca in privinta rochiei, am vazut cateva variante interesante si revin cu o postare cand iau decizia cea mare- daca e cineva interesat. Ioana, mi-e teama sa merg pe varianta chinezeasca, pentru ca o prietena a patit-o cu ei, iar cu cateva zile inainte de nunta isi cauta disperata alta rochie in magazine. daca decid insa sa merg la croitoreasa, s-ar putea sa fur un model de pe siteul tau. multumesc tuturor mult de tot!

  2. Xanaxdu 11/01/2012 at 11:00 #

    Eu m-am maritat in jeansi, si nu regret deloc optiunea, Nu in rochia de mireasa sta succesul mariajului. Avind in vedere ca peste 50% din casatorii sfirsesc in divort, cred ca e o pierdere importanta de resurse sa te agiti prea tare cu ziua nuntii.

    • Olivia 12/01/2012 at 01:07 #

      ai dreptate, succesul mariajului nu sta in rochie. dar imi doresc rochia, e un rasfat pe care nu vreau sa-l ratez, mai ales ca, zice lumea, e o data-n viata

  3. Andreea 11/01/2012 at 12:58 #

    Cateva sfaturi ca sa reduci costurile:
    – renunta la un fel de mancare – nimeni nu mananca toate cele 4 + tort.
    – fa-ti singura decoratiunile (macar unele) – gasesti pe net si idei si tutoriale, numai indemnare si rabdare sa ai.
    – renunta la marturii – nimeni nu le pastreaza.
    – in loc de flori, pe mese poti pune vaze inalte cu pene colorate, sunt mult mai ieftine si de efect, gasesti pe net si de cumparat si de inchiriat, plus ca inteleg ca la dragonul rosu si altele asemenea gasesti pene foarte ieftine.
    – pentru rochie incearca Chotronette.

    • Olivia 12/01/2012 at 01:12 #

      Mersi, Andreea, nu ma mai satur de chotronette

  4. Gabriela 14/02/2012 at 21:27 #

    Imi place la nebunie sa ma relaxez privind rochii de mireasa, asa am descoperit Bien Savy, are si cont pe FB. Foarte frumoase, majoritatea. au pentru toate gusturile, cred eu! Parca m-as mai marita o data…Pe vremea cand m-am maritat eu (acu 15 ani) mi-am cumparat rochia din Publitim, m-am dus la o tanti acasa, am probat vreo 3, a fost una buna, mi-a placut cat de cat si am luat-o…Eh, asta e! Mult noroc prietenei tale in casnicie si ii doresc sa gaseasca rochia perfecta! :-))

Leave a Reply

Oldies but goldies

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.