Îmi povestea, zilele trecute, o prietenă, despre ce incitată e că urmează să plece două săptămâni în Canada:
Două săptămâni, doar noi doi, fără copii (au doi, preșcolari), o să vizităm Niagara, abia aștept! Sunt așa de entuziasmată că mi-e teamă să nu uit să-mi hrănesc copii, până plecăm, de atâta fericire. Mai avem un hop de trecut, să iau eu viză de Canada, dar am luat bilete de avion, iar cei de la compania de zbor ne-au zis că ne returnează banii dacă nu primesc viza. Ce mai, sunt foarte fericită. Asta o să fie luna noastră de miere, că nu am avut anul trecut când am făcut nunta.
I-am urat petrecere frumoasă și am făcut niște glume din alea de „lună de miere”, gen dacă se poate vedea Niagara și din pat, că poate n-o lasă bărbatul să se dea jos… La care ea zice:
Vai, nici nu știi, abia aștept. O să dormiiiim, până nu mai putem.
După ce m-a lăsat să râd o bucată mi-a explicat, cum că viața cu doi copii, unul de nici doi ani și unul de grădi, echivalează cu tortura vietnameză cu privare de somn. Eu care aveam în cap numai sex, când mi-a zis de lună de miere, deh, m-am amuzat. Și ea a conchis, resemnată: păi sex mai faci pe apucate între două țipete, dar somn… mai greu!
Se pare că pentru părinții cu copii relativ mici sexul e supraestimat. Pentru oamenii fără copii, dar care sunt într-o relație destul de lungă cât să fi încăput în ea suficientă privare de somn, sexul e perimat. Pentru ăia bătrâni, trecuți de 60-80 de ani e deja istorie – deși am înțeles de la mama că n-ar prea fi chiar așa îngropată chestiunea, dar nu intrăm în detalii. Deci, până la urmă, cred că sexul ăsta se cam petrece mai mult prin filme, prin poze, și prin capul unora. Trist.
Mai rămân albinele și păsărelele să țină steagul sus, că dacă nici ele… nu știu ce exemple le-ar mai da oamenii copiilor lor 🙂
Totusi, copiii aia [deja nascuti sau aia care s-au trezit unii ca n-ar mai trebui avortati] n-au aparut in burti ca urmare a unor minuni…
deci, zici tu, au făcut destul înainte, ce le mai trebuie? 🙂
„ce le mai trebuie” n-am zis 🙂 doar ca, din moment ce apare ceva in burta, inseamna ca totusi se petrece, si nu doar in filme si in imaginatia oamenilor 🙂
Satisfactia conjugala scade drastic dupa nasterea primului copil si creste numai dupa ce ultimul „vlastar” paraseste cuibul. Sunt multe studii pe tema asta…
credeam că vorbești din experiență 🙂
Propria experienta ar fi lipsita de semnificatie statistica. 🙂
„The empty nest sindrom” e o teorie frumoasa, valabila, dupa parerea mea acolo si cand a fost elaborata (americanii se casatoreau tineri iar copiii „paraseau cuibul” imediat ce aveau varsta legala pentru a munci). Acum, varsta procreerii a crescut (cel putin la anumite clase sociale) si daca astepti sa-ti plece de acasa ultimul „vlastar” e nevoie de investitii serioase in pastile albastre ca sa sporesti cumva satisfactia.
Deci, zic ca ideea prietenei cu sexul pe apucate e solutia corecta.
Niagara poti sa o vezi si din par, de pe marginea canadiana. SI au acolo citeva love-motel-uri faine. Canada e totusi o destinatie foarte proasta pentru vacanta.
Daca tu nu prea ai parte de el, nu inseamna ca nu se petrece (sexul)
dollo, o prietena de-a mea (de-ale mele, zau ca in cazu’ asta nus’ cum e corect) imi zicea ca maica-sa, ce se incadreaza in segmentul de varsta enuntat de tine, dar pe la inceput, zice acelasi lucru: problema inca nu e istorie. 🙂
dar prietena ta are dreptate. o alta prietena, cu o fetita de 4 ani, a reusit „sa scoata” si al doilea copil (si „a muncit” ceva pentru el), dar cand vorbim imi serveste numa’ fraze de genu; „m-am culcat azi-noapte la ora 1-2-3, ca am gatit/spalat/calcat, ca mai devreme am fost cu I (fiica-sa) in parc/la joaca/colo/dincolo” sau „m-a trezit I pe 3-4 ca voia la pipi si n-am mai reusit s-adorm” si alte fraze care duc la timp de nani de maxim-maximorum 6 ore/noapte pe perioade luuuungi. (in conditiile in care mie imi trebuie minim 7/noapte sa fiu functionala; )
desi am o presimtire ca o sa-mi aud/citesc ceva vorbe din partea unor parinti, declar ca cel mai teama imi este, pentru perioada cand voi avea copii, e c-o voi lua razna din cauza de nedormit. 🙂 in conditiile in care eu dorm in week-end minim 12 ore pe noapte. (si chiar mai mult daca am avut o saptamana grea).
mother of one speaking
prima luna e putin grea – iti vine sa te sinucizi in primele zile cand nu stii cum trec ziua/noaptea … eu dormeam non-stop intre 2 alaptari …
dupa luna 3 se mai linistesc lucrurile
ca sa fii mama de 2 iti trebuie cursuri de avansati … io nu ma bag … daca nu-ti poti lua femeie care sa calce/spele/gateasca (macar 1 din 3) recomand sa ramai la unu’ singur 😉
si, by the way – n-are hazband in dotare ?
de ce n-ar iesi individu’ cu copii in parc, cat timp ea sclavageste ?
ps. am o vaga senzatie ca cinematografia ne-a indus niste false asteptari/idei. nus’ cum sa zic. au ajuns oamenii sa creada ca daca nu fac amor in fiecare zi si dc ea n-are orgasm de fiecare data si daca nu dureaza nus’ cat, atunci ceva e prost in relatia lor sexuala. (ca femeile care iau ca etalon photo-shopurile din paginile revistelor)
ai dreptate si majoritatea persoanelor casatorie sau nu cu sau fara copii,mai tineri sau mai batrani,care se lauda tot timpul cu ”performantele” lor si ale partenerilor in asternut,sunt defapt doar niste mari mincinosi sau pur si simplu viseaza cu ochii deschisi.Mass media din ziua de azi cea care promoveaza sex pe toate gardurile e de vina pt perceptia gresita a majoritatii asupra sexului si in acelai timp generatoare de multe frustrari in capul unora.E normal ca la inceputul unei elatii sexul sa se intample mai des apoi,cu varsta…mai rarut ,ca-i mai dragut,asa ca sa-ti fie macar dor de un sex bun…pt ca altfel dauneaza relatiei.Oricat de mult ti-ar place un aliment (de ex cremwusti,polonez,banana),daca asta primesti zi de zi la fiecare masa,pana la urma ajungi sa nu mai vrei nici sa-l vezi.