Fără cuvinte

Pentru că nu-mi găsesc deocamdată nici cuvintele, nici puterea să scriu despre tata, vă fac o descriere în imagini a ultimelor zile, în care v-am neglijat.

Sunt cam varză după ce am condus probabil peste 1300 de km zilele astea. Numai pe ploaie. Satisfacția a fost că am crescut în ochii mei (pentru că am fost în stare să conduc singură, fără incidente, atâta cale) iar părerea de rău a fost că locurile alea meritau mai mult decât o traversare cu 80-90 de km la oră, sub un cer plumburiu. Pe drum, ca să nu mă plictisesc, am luat autostopiști pe care i-am dus dintr-un sat în altul și mi-au povestit diverse. Mi-au mulțumit că i-am adunat din ploaie, și voiau să-mi ofere câte un leu-doi, ca la ocazie. Una mi-a zis că l-a cunoscut și pe tata 😉 O băbuță mi-a zis că am greșit drumul, dar n-am crezut-o. Abia după ce am lăsat-o acasă și am persistat în greșeala mea alți 20 de km i-am dat dreptate și m-am întors înapoi.

Pentru că nu-mi găsesc deocamdată nici cuvintele, nici puterea să scriu despre tata, vă fac o descriere în imagini a ultimelor zile, în care v-am neglijat. Povestea lui va vedea lumina ecranului ceva mai încolo. Deocamdată, cum vă spuneam și în postarea precedentă, a fost și o nuntă frumoasă, și un drum greu, dar frumos, și multă, multă, multă ploaie. De aia nici pozele nu sunt excelente.

Nunta & petrecerea

      

Drumul & destinația

      

Etichete: , ,

16 comentarii la “Fără cuvinte” Subscribe

  1. Ileana Camelia 30/05/2012 at 17:40 #

    Bine ai venit!

    • Dollo 30/05/2012 at 18:24 #

      Bine că v-am regăsit la locurili voastre 🙂

  2. Niki 30/05/2012 at 18:20 #

    Unchiul Versace e beton. Unchiul Armani era la sapa sau la coasa?

    • Dollo 30/05/2012 at 18:25 #

      Nu era nimeni la coasă, deși pregătiseră coasele, dar așteptau să stea ploaia. Unchiul Versace e cumnatul lui tata, unicul rămas în viață

      • Niki 30/05/2012 at 18:41 #

        Ce mi-ar placea sa astept sa stea ploaia vreo saptamana uitamndu-ma la televizorul ala!

        • Dollo 30/05/2012 at 18:46 #

          trebuie doar să dai la vacă 😉

          • Niki 30/05/2012 at 18:57 #

            Dau si la cal, oaie si capra (la gaini nu, ca miros urat).

  3. Om bun 30/05/2012 at 18:21 #

    Peisajele sunt fantastice,la fel si restul pozelor. Te indruma spre meditatie, sau cum ar spune unul: am ramas pe ganduri.

  4. Motanul 30/05/2012 at 18:21 #

    Poza cu nuntasul arătând dolarul îmi aduce aminte de o întâmplare la care am asistat personal. La o nunta la tara s-au nimerit in sat niște turiști francezi(aventurieri:). Au fost invitați la nunta, cinstiti, puși in capul mesei, etc. Dar la „strigat” au dat ceva maruntis, ca nuntasul din figura:). Au fost evacuați imediat de soacra mică cu toate „urarile de bine”(in româna, normal). :)). Celebra ospitalitate românească;)!

    • Dollo 30/05/2012 at 18:30 #

      Nu știau oamenii cât fusese tacâmul 😉

      • Motanul 30/05/2012 at 21:15 #

        Pai nimerisera din întâmplare in sat in ziua aia, nu venisera pregătiți de nunta(cred ca venisera cu niste ajutoare, prin 90). Oricum faza a fost superjenanta. Ca fapt divers, mirii au divorțat destul de urat mai târziu(soțul si-a lăsat nevasta si doua fete pentru alta).

  5. db 30/05/2012 at 18:42 #

    Ce frumos! m-a luat un chef de duca, ceva de speriat!
    Nasii sau vecinii nasilor ‘or pus barabule si ceapa!

    • Dollo 30/05/2012 at 18:45 #

      nașii, toată ulița aia până în deal e a familiei lor, sunt trei frați, fiecare cu câte doi-trei copii, fiecare cu casa și curticica lor. în zonă cam asta se face bine, ceapa, cartofii, vacile și oile

      • db 30/05/2012 at 21:49 #

        Care zona, mai exact?

        • Dollo 30/05/2012 at 22:19 #

          Poiana Teiului, Neamț

          • Gilbert 31/05/2012 at 04:45 #

            Iar zgândăreşti amintiri… 😉

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014