Dacă ar fi să alegeți, cu ce tradiții v-ați lăuda?

Cu ce a ales Germania să se prezinte la un eveniment de etalat tradiții naționale în România

A m fost recent la o reuniune a câtorva țări europene membre UNESCO, organizată în România, la care fiecare participant a avut ca temă, printre altele, să prezinte o tradiție din țara lui. Le-au fost puse la dispoziție diverse recuzite, în funcție de ce a cerut fiecare. Unii și le-au adus de acasă sau au improvizat pe loc.

La ridicarea cortinei situația a arătat cam așa:

Grecia s-a unit cu Cipru la aceeași masă, au servit asistența cu măsline, Ouzo și un soi de țuică cipriotă mai tare ca Ouzo. Constantinos, cipriotul (cămașa movulie în poză), a fost sufletul petrecerii – animate și de țuica cu pricina – așa că masa lor a fost printre cele mai vesele. La momentul artistic a cântat împreună cu grecul un sirtakis, invitând asistența gata „ambetată” să danseze. N-au dansat decât fetele din echipa României, costumate cu ii și fote. Imaginea a fost amuzantă, însă.

grecia-cipru

croatiaCroația a venit cu niște vișinată făcută în casă de participanți, plus prăjituri destul de similare cu ale noastre (gen fursecuri), plus pliante turistice, că deh, sunt țară turistică. Dar fiind vecini cu masa greco-cipriotă s-au veselit mai tare cu Ouzo așa că după un anumit moment nu s-a mai știut care-i mai bună, vișinata lor, sau licoarea grecească. La momentul artistic s-au costumat în niște vrăjitori/zburători/ursitori care ba ademeneau fetele, ba le speriau. Nu s-a înțeles prea bine care erau ritualurile, dar asta venea după câteva ore de degustări, cum am spus.

unguriUngurii au desfăcut niște ambalaje cu mezeluri în care au înfipt scobitori. Niște salam picant și o pălincă, tot așa, gustate din plin de audiență. Reprezentanții lor erau îmbrăcați tot cu ii și cămeșe românești. Ori erau unguri din Ardeal, ori nu aduseseră cu ei și costumele populare.

turciTurcii au umplut masa cu rahat, fistic și alte semințe, au oferit pliculețe cu mostre din fiecare, iar la momentul artistic, de unde toată lumea aștepta cu sufletul la gură niște dansuri din buric – aveau și câteva reprezentante suficient de carnale pentru asta – au oferit doar un mic concert de muzică clasică, cu câțiva copii care au cântat la vioară.

bulgariBulgarii au etalat sticluțe cu parfum de trandafiri și săculeți aromați din aceeași categorie. În plus au vrut să prepare o shopska salata, pe loc, dar au fost niște mici neînțelegeri cu organizatorii (ba le-au dat legumele nespălate, ba nu le-au dat cuțit și tocător) așa că s-au lăsat păgubași. Tot cu niște dansuri ne-au regalat și ei la momentul artistic.

Serbia a pus pe masă un colac imens făcut după ritualurile creștine de sărbătoare a morților, un castron cu colivă cu o lumânare în mijloc, o icoană și alte obiecte de cult. La momentul artistic au reprezentat o masă în familie, un soi de lăsata secului sau sâmbăta morților, în care se mănâncă îmbelșugat, iar membrii familiei despică colacul, în care e ascunsă o monedă de aur. Cine o găsește are noroc tot anul. Ca o curiozitate, coliva lor e ceva mai încărcată de arome ca a noastră, adică are multă scorțișoară, coajă de portocală și tot felul de fructe confiate, pe lângă clasicul grâu. Nu m-a impresionat.

sarbi

 

Germania– Germania, însă, a fost o revelație.  De altfel nu știu de ce mă mai mir, că tot găsesc la ei diverse motive de admirație în ultimul timp. La început am fost un pic dezamăgită, recunosc, pentru că masa lor părea singura improvizată în stilul vechilor expoziții industriale de la Romexpo. Adică printre toți ăia care veniseră cu mâncare și beuturi, nemții ce credeți că etalaseră? Stegulețe, pixuri, rigle, plannere și pliante. Parcă veniseră cuceritorii cu mărgele la băștinași să-i pună la muncă.

Echipa a recuperat, însă, spectaculos, la momentul artistic, când au improvizat o scenetă de pantomimă în care au arătat decăderea familiei tradiționale în Germania. Au fost, de fapt, o trupă de teatru neconvențional, compusă din tată, mamă, două fete, care s-au așezat la o masă, în semiîntuneric, și au jucat pe rând: momentele fericite, de demult, când fetele erau mici, și părinții erau tineri, se bucurau de masă împreună. Apoi părinții au început să se certe, să gesticuleze, să trântească farfurii și pahare. Apoi au început să se ignore reciproc folosind ca pretext cititul ziarului în timpul mesei. Apoi fetele au crescut și au început să ignore și ele restul familiei, cu ochii în telefoane. Apoi tata a început să bea, mama să plângă, una dintre fete să călătorească tot mai des cu geamantanul, iar cealaltă s-a pierdut și ea prin decor cu alt pretext.

A fost, după părerea mea , cea mai bună alegere dintre toate. Nemții au ales să prezinte un obicei drag lor – și oricui, până la urmă – dar care s-a pierdut în aparenta modernitate și goană a timpurilor. Mi s-a părut că Germania a fost cea mai ancorată în realitate, comparativ cu toate celelalte țări care au preferat să se laude cu niște chestii prăfuite, care uneori nici nu mai sunt trăite în țările lor, dar sunt scoase de la naftalină ori de câte ori e nevoie să etalezi o tradiție.

Echipa României, am uitat să vă spun, a ales să joace o nuntă tradițională, cu toată lumea costumată în port popular, pețitul miresei, udatul, legatul și dansatul. Nu știu dacă se mai cunună oamenii azi în stilul ăsta, poate prin Maramureș, dar și acolo sunt destul de multe „inserții” de modernism kitchos adus din afară de românii plecați la muncă. Altfel, nunta ca tradiție, există și e cam la fel la multe popoare. E mai greu, pesemne, să aduci ceva cu adevărat original din țara ta – care să nu se mai găsească și la alții – așa că găselnița nemților mie una mi-a plăcut și pentru că e actuală, și pentru că a fost îndrăzneț prezentată.

Una peste alta, cum spuneam, mi s-a părut inedită prezența Germaniei la evenimentul ăsta, prin alegerea făcută. Dacă aș fi fost pusă să aleg ce tradiție românească să prezint, eu nu știu dacă aș fi fost mai inspirată decât restul țărilor. Voi ce ați fi ales?

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

31 comentarii la “Dacă ar fi să alegeți, cu ce tradiții v-ați lăuda?” Subscribe

  1. Fluieratorul 25/06/2014 at 20:02 #

    Ai nostri trebuiau sa prezinte o inmormintare de-aia cu bicitoare si cu chiolhan de mincare, ca stiti bancul: nevasta cea mai buna de avut la batrinete de romanca, pentru ca face pomeni cu simtz si coliva buna.

    • Fluieratorul 25/06/2014 at 20:03 #

      Eh, bocitoare, mi-a scapat creanga printre taste. Scuzat sa fiu, ca de cind cu taciscrinu’,,,

  2. Andor 26/06/2014 at 06:52 #

    Traditii romanesti? Trasul pe cur, hotia si autocompatimirea… 🙂
    Nu trebuia decat sa porneasca un tv si sa comute cate 3 min intre programele de stiri romanesti.

  3. Cristi 26/06/2014 at 10:41 #

    Oierit, clar. Eu sunt IT-ist, pro-european fundamentalist (vreau Statele Unite ale Europei), DAR am trait toata copilaria la tara, la munte printre oi si caini, imi place si acum sa o iau pe coclauri prin munti cu cortul in spate cate o saptamana, locuri unde nu exista turisti (nu spui unde!) ci doar stane traditionale, cu ciobani care dorm in mitoase pe pamat langa oi (jur-imprejur sa le pazeasca de lup), cu magarusi, caini multi si latosi, putini cu branza puse la racoare in rau, scoase din munte de 2-3 ori pe saptamana pe drumuri care dureaza 2 zile pana ajung in primul sat si de acolo la targuri la oras. Aceasta traditie inca exista la noi si inca pe scara larga. Merita prezentata, e ceva frumos.

    • bugsy 26/06/2014 at 13:39 #

      mi-a placut ce ai scris. felicitari!

      • Cristi 27/06/2014 at 11:16 #

        merci bugsy.

  4. Elena 29/06/2014 at 09:47 #

    Probabil ceva de craciun: irozii, capra. Am tot avut prieteni de afara care au venit in vizita si au fost extrem de placut surpinsi de ele. Au fotografiat si filmat pina la refuz de mi se luase mie.

    • Dacian 30/06/2014 at 15:56 #

      Sunt de acord cu propunerea, cu o exceptie:

      Capra e de Anul Nou, nu de Craciun, dar lumea de azi nu mai stie sa faca diferenta:
      http://www.cimec.ro/Etnografie/craciun/jocul.htm
      Eu din Maramures vin, deci stiu care-i treaba cu asta.

      Eu as propune un concert de colinde din Maramures si cu „Steaua”:
      http://www.traditii.ro/craciun.php?nr_articol=42
      Toti europenii se dau in vant dupa asa ceva (inca de pe vremea lui impuscatul). As putea chiar eu singur sa cant vreo 6 colinde, desi in cor de 3 persoane suna mult mai bine.

  5. o femeie 02/07/2014 at 09:07 #

    Masa de Pasti moldoveneasca, cu ouale incondeiate cu vopseluri naturale si ceara, pasca frumos decorata.
    O claca, unde femeile cos ii ( traditie re-adusa acum la moda, e un grup pe facebook de sute de femei ce cos ii in toata lumea).
    Un Craciun/ An nou, colinde, costume si grupuri, dansuri etc.
    Un gratar traditional de weekend, cu cefe, mititei, salata si tuica/vin.
    Un taiatul porcului de Ignat, cu tochitura si branza de la putina ,o mamaliga moale aburinda si muraturi (pepene murat, gogonele) ….
    Si daca nu e cum aduce niciuna din astea, atunci nu stegulete ca nemtii ci expozitie cu poze din muntii Romaniei, curati si fara pic de urma umana, padurea si animalele.

    • Dacian 02/07/2014 at 13:08 #

      N-a mai ramas mult din imaginea frumoasa cu muntii Romaniei:
      http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2013/romania-marea-defrisare-ilegala-1-munti-intregi-au-ramas-fara-niciun-copac-iar-institutiile-statului-nu-pot-sa-faca-nimic.html

      … din pacate doar bucatele ne-au ramas. 🙁

      • o femeie 04/07/2014 at 08:55 #

        sunt defrisari, dar nu a putut omul sa distruga 1/4 din supr. Romaniei, cat e acoperita de munti. Muntii nostri sunt superbi, si plin de straini ( pe unde am umblat, mai mult turisti straini cu rucsac si cort decat romani, cehi, polonezi, francezi/blegieni, nemti etc).

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.