U n șofer a omorât un copil. După un an de procese mama copilului varsă lacrimi la TV cum că ea și ceilalți frați ai micuțului mort la șapte ani nu pot să-și ostoiască durerea și dorul de el cu numai câteva mii de euro. Familia cere mai mulți bani și acuză instanța că ar fi acordat o despăgubire prea mică pentru că a văzut că familia e nevoiașă. Nu este vorba de un șofer celebru, ca în cazul Huidu, unde familiile victimelor deja vorbesc despre despăgubiri morale de sute de mii de euro.
Nu știu de ce dar n-am reușit să empatizez cu durerea financiară a mamei respective pentru că tot cazul duhnea a oportunism: dacă tot a murit ăla micu de ce să nu o ducem și noi mai bine pe seama lui? Nu contest tragedia prin care trec oamenii care pierd pe cineva drag. Fie că e vorba de copilul cuiva, părintele sau soțul cuiva, o astfel de pierdere e imposibil de exprimat în cuvinte, cu atât mai puțin în bani. Cred că nici șoferul care a produs accidentul nu e scutit de remușcări, depresii sau alte forme de regret, oricât s-ar grăbi oamenii să-i condamne de „ucigașii șoselelor”. Astfel de tragedii se pot întâmpla indiferent cât de prudent conduci, de aia se numesc accidente, și cu excepția cazului că șoferul respectiv a condus la beție sau fără carnet sau în alte circumstanțe agravante, nu cred că pentru asta ar trebui să se facă pușcărie. Ar trebui să existe alte forme de răscumpărare a greșelii: muncă în folosul comunității, plata unei pensii alimentare familiei, chiar interzicerea dreptului de a mai conduce mașini (mai ales în cazul celor prinși băuți la volan aș introduce pedeapsa asta).
O să ziceți că șoferii în general nici nu fac închisoare pentru asta, dar de fiecare dată se iscă așa o dispută în societate, din care reiese că majoritatea ar vrea chiar să-l condamne la moarte pe ticălos, deși mâine sau în orice clipă oricui i se poate întâmpla la fel.
Dar mi se pare o ipocrizie din partea familiei să se târguiască pentru despăgubiri cu șoferii sau cu firmele de asigurări, în condițiile în care viața unui om nu poate fi înlocuită de nicio sumă de bani. Da, pot să înțeleg să se acorde despăgubiri mai mari sau pensii în cazul în care mortul este un întreținător de familie, și fără munca lui copiii minori ar rămâne măcar cu o pensie de urmaș. Pe sistemul văduvelor și urmașilor eroilor din războaie. Mi se pare normal ca firma de asigurări sau chiar șoferul vinovat să plătească până rămâne falit pentru tratamentul și readucerea la forma inițială a victimei, în cazul în care supraviețuiește, plus despăgubiri morale cât cuprinde. Pentru că numai acea victimă este până la urmă îndreptățită să le primească.
Știu că probabil mulți nu veți fi de acord cu mine și-mi veți spune că dacă aș fi în situația aia l-aș urî atât de mult pe vinovat încât aș vrea să-i iau și viața, nu numai banii. Poate că așa e, dar indiferent ce și cât i-aș lua, tot nu mi-ar aduce înapoi persoana pierdută, iar pentru banii obținuți m-aș simți vinovată că profit de ei cu prețul vieții cuiva. Și da, știu argumentul că al meu putrezește în pământ iar șoferul e bine mersi, bea, mănâncă și se bucură, dar zău că nu cred că un om care a omorât din greșeală pe altul se va mai bucura vreodată cu adevărat în viața lui.
***
Pe de altă parte, o chestie care mă mai enervează zilele astea este ipocrizia din tabăra șoferească de data asta. A ăstora care stau la coadă cu zilele ca să-și preschimbe permisul auto, de frica vizitei medicale obligatorii introduse de la 19 ianuarie. Pentru echilibrarea lucrurilor aș propune ca ăstora care și-au înlocuit permisele zilele astea, de când cu isteria, să li se introducă la schimb obligativitatea de a plăti asigurări duble. Dacă tot vor să conducă și să trăiască periculos, fără să se caute timp de zece ani la sănătate, atunci să plătească asigurări ca și când ar avea grad de risc sporit.
Știu că e abuziv, dar pe cât de aiurea mi se pare din partea unei familii să stoarcă bani de pe urma mortului, pe atât de tâmpiți mi se par oamenii care fug de vizita medicală cu prețul vieții lor sau chiar al altora. În cazul ăsta poate n-ar strica să-i întrebe cineva cât preț ar pune ei pe o viață pierdută într-un accident de mașină?
Nu mai departe decit luni, in prima luni din 2013, un fost coleg al meu a murit pe sosea, la Avrig, din prostia multora, dar nu a lui. Avea doar 35 de ani. A lasat in urma o familie cu doi copii mici, un frate, o mama, prieteni si colegi care l-au placut si l-au iubit, si carora nimeni nu poare sa le „redea” absolut nimic… What the fuck are we talking about, after all…
Eu cred ca fara legatura cu „despagubirea” familiei, care am inteles ca de la Huidu incoace devine derizorie (chiar, cit costa viata unui om, ca de valorat stim ca in Romania nu valoreaza mai nimic…), cei care schilodesc si omoara ar trebui cel putin sa nu mai aiba dreptul la permis auto, daca nu sa faca si ceva puscarie… Din cite cazuri cunosc eu, n-am auzit ca respectind regulile si pe ceilalti participanti la trafic sa fie vreodata cineva pus in pericol. Aia care nu respecta nici regulile si nici dreptul celorlalti n-ar trebui sa aiba dreptul de a NU fi pedepsiti.
Cit despre examenul medical pentru schimbarea permisului, credeti-ma, e 99% formalitate, si cu legea asta noua o sa creasca proportional si spaga… Nu sint refuzati decit cei foarte in virsta si sonatii vizibili, si nici aia toti.
Într-o lume ideală nu se încalcă nicio regulă, dar dacă ești șofer bănuiesc că ai încălcat și tu vreo câteva măcar, din diverse motive. Pe urmă ce zici de cazul: respectă regulile dar îi vine în față un câine sau un cauciuc sărit dintr-o altă mașină (s-a întâmplat recent la noi din câte am auzit) și tragi de volan ca să te ferești pe tine, dar nimerești în altă mașină sau calci pe cineva de pe trotuar. Ghinion. Și respectasei toate regulile până atunci.
Nu-i imposibil, dar lumea nu-i nici asa de anti-ideala incit orice accident sa fie o fatalitate de genul ciine, cauciuc etc. Si nici alea, daca nu-s pe autostrada in Germania, n-ar trebui sa ma (sur)prinda gonind cu viteza luminii…
Stiu ca nu mai e la moda de mult sa conduci preventiv, la limita evitarii oricarui pericol. Eu asa am invatat, si asa am condus cit am condus. Nu zic ca n-am incalcat reguli, nu-s la ora de mintit, dar n-am pus niciodata pe nimeni in pericol.
La cum stau lucrurile acum, nici nu ma gindesc, in veci de viata mea, sa mai conduc vreodata in Romania. N-as vrea sa mor de mina vreunui prost, care dup-aia sa mai si pretinda ca n-avea incotro…
Păi n-am zis că toți îs ușă de biserică. Zic doar că pentru mine, ca șofer de exemplu – în România că n-am altă țărișoară – ăsta e unul dintre coșmaruri, să nu mi se întâmple. Și mă străduiesc să conduc preventiv, cum ne-a învățat la școală, dar na, teoria și practica…
Mai oameni, intelegeti ca toate cazurile soldate cu victime sunt judecate de catre un judecator. Ori ala de-aia e pus acolo, ca are discernamant si stie ce inseamna echitatea. Isi da si el seama daca e intr-adevar un accident (gen cauciuc sarit, caine,etc.) sau e ceva ce putea fi evitat (spre ex. mers noaptea pe carosabil ud cu 200 la ora).
dar că o familie vrea să stoarcă bani de pe urma mortului își dă seama?
„dar că o familie vrea să stoarcă bani de pe urma mortului își dă seama?”
oh, yeah!
sigur, din moment ce sunt despagubite familiile victimelor care aduceau venituri, probabil in cazul de fata biatei femei ar trebui sa i se ceara banii pe care i-ar fi cheltuit cu intretinerea fetei pana la implinirea varstei de 18 ani.
ca doar a scapat de o cheltuiala, nu?
sunteti cam cinica si impresia mea e ca nici nu realizati acest lucru.
singurul lucru cu care nu sunt de acord in povestea acestei femei este ca a ajuns subiect de presa.
despagubirea morala vizeaza SUFERINTA produsa familiei si, din acest punct de vedere, motivarea instantei e PENIBILA.
adica ce, femeia fiind mai saraca, sufera mai putin ca si-a pierdut copilul?
cum se poate sa despagubesti familiile victimelor lui huidu cu 120.000 euro pentru fiecare ruda de gr.1 ramasa in viata, iar aceasta familie, in intregime, sa ia 10.000 euro?
aveti un raspuns la intrebarea asta?
Cum spuneam mai sus/jos – dacă mama respectivă și-ar fi pierdut copilul într-o copcă, înghețat sau înecat, nu ar mai fi avut de unde să ceară despăgubiri, deși suferința ar fi fost aceeași. În cazul Huidu numai celebritatea acestuia a ridicat miza. Dacă era un anonim nu am fi discutat de aceleași sume.
In Romania inchiriaza un SUV! Si sa ai o trusa medicala la indemana:)! Alftel ramane solutia cu trenul sau avionul. Taxi-ul e cea mai riscanta solutie.
Mai sunt unii, troli, care isi arunca copii in fata masinilor.. pe la tara..erau ceva stiri…
Dacă e accident, in adevăratul sens al cuvântului, atunci nimeni nu e vinovat, poate doar victima dacă a ajuns într-ul loc periculos(daca de exemplu traversează autostrada).
Dacă as omora pe cineva din vina mea, neintentionat, as considera ca măcar o renta viagera egala cu venitul decedatului ar fi minima despăgubire. Dacă ar rămâne copii după victima, le-as plăti si scolarizarea pana la doctorat dacă ar fi cazul.
„Astfel de tragedii se pot întâmpla indiferent cât de prudent conduci,”.
Nope, un șofer bun/prudent nu poate avea un accident din vina lui.
Nu există atâta prudență pe lume
E un paradox sa ai un accident din vina ta dacă conduci prudent! E imposibil d.p.d.v. logic :). Dacă ai un accident din vina ta, n-ai condus prudent. Q.E.D! 🙂
Ideea era ca poti fi tu oricat de prudent ca o poti pati din vina altora. Si tu ramai fara viata, copii fara tata si sotia… ma rog, ea isi poate gasi alt sot.
Dar intr-adevar si eu cred ca pedepsele nu sunt corecte toate si cele care sunt cat de cat corecte nu sunt aplicate cum trebuie. N-as da permisul unuia care a condus fara carnet, l-as lasa pieton pe viata pe cel prins baut la volan, as interzice 5 – 10 ani permisul la unul teribilist care provoaca un accident, etc.
Plus ca la culoarea ROSIE a semaforului as pune si o banda de cuie care sa iasa automat din asfalt, as dota toate autobuzele din oras cu camere de filmat si as sanctiona abaterile celorlalti soferi (aia cu „taie-i fata; baga-te cu tupeu” etc).
Dar intr-adevar nu stiu ce as putea spune despre despagubirile acordate familiei pentru moartea unui copil….
Da, dar atunci nu e vina nici responsabilitatea ta. Eu la asta mă refeream. Iar mai sus, am spus deja care ar trebui sa fie răspunderea vinovatului.
Prima problema ridicata si anume despagubirile acordate ar trebuii trecute in asigurarea obligatorie ca forma generala si in suma fixa ( cu exceptie cazurile in care persoana omorata era intretinator de familie asa cum spuneai si tu, o suma mult mai mare, sau o alocatie in plus fata de suma fixa pana la majoratul copiilor ).
Legat de problema permiselor, o treaba romaneasca de toata jena … trebuia sa se inceapa simplu: ai 60 de ani – obligatoriu vizita medicala si dupa trecerea ei cu hartiile aferente te duci la politie si iti reinoiesti permisul, restul categoriilor de varsta .. da si nu – desi in 10 ani se pot intampla multe- .
Despăgubirea e trecută în asigurare, dar diferă de la o firmă la alta din câte știu. Plus că familia are dreptul să conteste ce zice asigurarea, în instanță.
În cazul unui accident cu victime, din asigurarea RCA se plătesc despăgubiri pentru vătămare corporală şi deces de până la 5 milioane de euro în 2012 şi 2013. Scrie pe poliţa RCA, în partea de jos, dreapta.
~Nautilus
Dar viata ta cit valoreaza? Poti sa o intrebi pe maica-ta, in cazul in care cineva te-ar omora, din greseala, cati bani i-ar aduce alinare?
Nu sint jurist, dar cred ca atunci cind iei viata unui om nu mai este accident, ci omor prin imprudenta. Dupa tine, e firesc sa bagi un om in inchisoare daca a furat, dar daca omoara pe cineva (si uneori mai multe persoane deodata), e OK?
Angel, daca ala a furat, a facut-o cu intentie (doar n-o fi incercat sa iasa din casa altuia cu televizorul in spate din greseala), pe cand accidentele d-aia sunt accidente, ca-s accidentale.
Ca sofer ce ma aflu, sunt stresat destul de tare de varianta in care iti apare in botul masinii un plod, o baba sau un grabit, in locuri nemarcate si asa mai departe. Daca, desi belesc ochii dupa de-astia mai ceva ca dupa OZN-uri, il fac pe un neatent piure, care-i vina mea? Intr-un astfel de caz nu mai e omor prin imprudenta, ci sinucidere prin imprudenta. Oricum m-ar bantui suficient gandul ca, desi era idiot, l-am intins ca pe clatite tocmai eu.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste suptul la volan, lipsa carnetului, teribilismul, agresivitatea si tot asa, si eu as aplica solutia aia mai veche a lui Vadimache, cu stadioanele.
Nu cred că i-ar aduce alinare vreo sumă de bani mamei. Dacă aș muri într-un cutremur cine ar fi de vină?
Am vazut si eu la tv cazul familiei respective, si chiar daca nu empatizez, tot mi se pare nedreapta justificarea instantei cand a hotarat despagubirea la 10k EUR:
„Tinand cont de situatia materiala a familiei, suma acordata este o compensatie exagerata si constituie o sursa de imbogatire fara just temei. Se reduce cuantumul daunelor morale de la 400.000, la 50.000 de lei”.
De aici se intelege ca daca familia era bogata deja, instanta ar fi acceptat o despagubire mai valoroasa, pt ca nu-i asa, nu se imbogateau pt ca erau deja bogati.
Da, instanța a spus direct ceea ce am gândit și eu, dar nu sunt de acord că viața unuia dintr-o familie mai bogată ar valora mai mult, ci doar că o familie mai bogată probabil ar cere cu tupeu mai mult, pentru că poate, are alte resurse și e obișnuită cu sume mai mari 😀
Cuidat, in Elvetia de de xemplu amenzile se dau in functie de venitul contravenientului. Despagubirile tot asa ar trebui acordate, ca altfel cei bogati se pot obisnui sa-i faca piure pe cei saraci;).
hai ma Dollo, chiar asa ai gandit? ca trebuie despagubiti mai putin pt ca sunt saraci? nu te cred, te rog mai elaboreaza un pic!
Nu am zis asta. Am zis că și mie mi s-a părut, ca și instanței, că mama respectivă a cerut mai mulți bani doar pentru că tot era rost să facă un ban. Dacă de exemplu copilul ar fi murit înecat de unde mai cerea bani ca să-și aline dorul? Și am mai zis că NU sunt de acord cu ideea că un mort dintr-o familie mai bogată ar valora mai mult. Deși e clar că ăștia cu resurse au și avocați mai șmecheri care cer mai mult. Asta am zis.
Mama a cerut mai multi bani decat ce? Ceilalti (uite sa luam cazul Huidu dex) nu au cerut tot doar pentru ca „era rost sa faca un ban”? Tot am convenit ca despagubirea in bani nu alina durerea nimanui, sarac sau bogat.
Hai mă că mă înțelegeai mai bine într-o vreme 🙂 Sau eu nu sunt capabilă să mă exprim mai nou. Am zis clar că mi se pare că familiile victimelor abuzează de situații și cer mai mulți bani. Mai mulți decât primesc, nu mai mulți decât unii și alții. Inclusiv mama asta a cerut mai mulți decât primise inițial, pentru că s-a considerat neconsolată cu cât primise, inclusiv familiile victimelor lui Huidu cer mai mult pentru că știu că pot, pentru că autorul e cunoscut iar procesul e celebru. Și nu sunt de acord nici cu mama, nici cu ai lui Huidu. S-a înțeles acum? Uof!
Dollo, un răspuns la întrebarea ta despre mercurialul vieţii omeneşti (care oricum nu face doi bani, dar treacă…): http://en.wikipedia.org/wiki/Weregild
În ce priveşte vizita medicală pentru schimbarea permisului, data trecută când l-am schimbat am făcut totul pe bune, mi-au greşit analizele şi mi-au spus că am sifilis. Vestea am primit-o într-o zi de vineri, iar până să-mi refacă nenorociţii analizele şi să mă duc şi la alt laborator pentru second opinion, m-am simţit ca dracu’. Anul ăsta chiar îmi expiră permisul şi am decis că opţiunile sunt următoarele: 1) mă înghesui acuma cu gherţoimea, 2) dau şpăgi when the time comes. Analizele pe bune nici nu intră în discuţie, că nu vreau să-mi mai descopăr boli imaginare. Îmi ajung alea reale pe care le am.
Păi da, cum s-au luat permisele până acum, nu există vreun motiv să ne îndoim că se vor preschimba altfel – cu banii potriviți pentru obținerea parafelor necesare
pai de ce sa te simti ca dracu’
doar nu-ti lua permisul din cauza de sifilis 😀
Te obliga să refaci testul, iar dacă era tot pozitiv să treci şi pe la un medic specialist care să ateste că te-ai vindecat (VDRL se negativează cam în 3 până la 6 luni după tratamentul cu antibiotice. TPHA rămâne pozitiv şi după vindecare, dar nu se foloseşte în astfel de cazuri).
Bolile care pot afecta sistemul nervos central sunt motive de respingere la examinarea medicală pentru permis de conducere, permis de armă, atestate profesionale etc
VDRL şi RPR fiind teste nespecifice tind să reacţioneze şi la alte infecţii latente ale pacientului (malarie, infecţie HIV, sau chiar infecţii uşoare).
~Nautilus
Dacă omul moare din propria vină (a intrat pe contrasens, a condus beat, a traversat prin loc nemarcat, etc.) şoferul nu are nicio vină, oricât de preventiv conduce.
Dar dacă omul moare nevinovat (stătea pe trotuar şi l-a lovit unul cu maşina, a traversat pe trecerea de pietoni, pe verde, a condus regulamentar), i-aş cere şoferului să-l aducă din nou la viaţă. Mi se fâlfâie că în afară de Iisus Hristos n-a mai înviat nimeni, şoferul să fie închis într-un loc în care să fie forţat să înveţe biologie, chimie, matematică, fizică, filosofia indiană şi naiba mai ştie ce, şi să nu fie eliberat decât după ce mi-l aduce la viaţă pe cel decedat. Bani nu i-aş cere.
Problema, dupa mine, tine de legislatie si de sistemul judiciar.
Si asta indiferent de cat cer sau primesc unii ca despagubiri morale.
Vorbesc in primul rand de asigurarile care platesc despagubiri pentru uciderea sau ranirea altor persoane.
Unde mai e responsabilizarea soferului, cand acesta stie ca, cu doar 200 lei pe an scapa de ORICE responsabilitate pecuniara, CHIAR si daca omoara pe cineva?
Uitati-va la cazul huidu: a omorat 3 oameni EXCLUSIV din vina lui, sentinta cu SUSPENDARE a primit-o LA PRIMUL TERMEN al procesului, adica la O LUNA de la trimiterea in judecata.
In cauza civila, ASIGURATORUL e obigat sa plateasca 360.000 euro familiilor a doua din cele 3 victime, pentru ca huidu (scuze, da’ chiar nu pot sa-i scriu numele cu majuscula) , conducand cu 90km/h (zice expertiza) in localitate, pe vreme urata de iarna, si incurba, a intors capul in spate ca avea de vorbit cu nevasta.
Si apoi, tine de sistemul judiciar pentru ca nu ar trebui NICIODATA pronuntata sentinta cu suspendare atunci cand omori oameni fara vina, pentru ca tu te crezi bulibasa soselelor.
Atata timp cat aceste doua conditionalitati nu vor fi indeplinite, numarul soferilor iresponsabili nu are cum sa scada.
@Val – permisul nu mi-l lua, dar nici eu nu-l luam pe el, deoarece tanti cu analizele zicea ca nu poate sa-mi elibereze fisa medicala necesara pentru preschimbarea permisului, intrucat analizele indicau sfrenţie.
Iar problema cu sifilisul nu era nici permisul, nici tratamentul, ci faptul ca nu m-as fi putut pricopsi cu el decat daca eram noua mama -surogat a lui Gizăs. Perspectiva mai neplacuta decat sifilisul insusi 😀
aha 🙂
de la vreun always ultra produs in india…